Șocurile, inclusiv economice, lasă urme: discuțiile (și speculațiile!) cu privire la iminența unei noi crize imobiliare continuă și în 2019.
Anul trecut a adeverit estimările cu privire la încetinirea ritmului de creștere a pieței rezidențiale autohtone, atât în ceea ce privește prețurile locuințelor, cât și volumul de tranzacții. Cel puțin deocamdată, tendința pare a se menține și în 2019 – este semnificativ faptul că, la finele lunii februarie, suma medie solicitată pentru un apartament la nivel național era, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, cu doar 3% mai mare decât în perioada similară a lui 2018.
Citește și:
Februarie 2019: Prețurile apartamentelor, cu doar 3% mai mari decât în urmă cu 12 luni!
Cum au mers tranzacțiile imobiliare în 2018
«Criză» sau «corecție»?
După câțiva ani de creșteri de preț susținute (din a doua jumătate a lui 2014 încoace), situația actuală alimentează, din nou, temerile cu privire la declanșarea unei noi crize imobiliare. Aceasta a fost, de altfel, una dintre temele abordate în cadrul ediției naționale a Clubului Profesioniștilor în Imobiliare, ediție ce a marcat împlinirea a zece ani de existență a CPI. Părerile jucătorilor din piață cu privire la viitorul imediat al rezidențialului autohton au fost optimiste per ansamblu – chiar dacă nuanțate pe alocuri.
„Astăzi se discută foarte mult despre o eventuală criză, eu i-aș spune mai degrabă corecție – oricum ar fi, este firesc ca piața să fie vie, iar cum în ultimii ani am avut creșteri constante, să vină și momente în care piața stagnează, în care poate chiar să scadă.”
David Grigorescu, președintele Asociației Profesionale a Agenților Imobiliari din România (APAIR)
Stocul de locuințe noi, la 10% din necesar
Principalul contraargument cu privire la iminența unei noi crize – în adevăratul sens al cuvântului! – este dat de factorul cerere – înțeleasă atât ca necesar locativ (la nivelul marilor orașe, dar nu numai), cât și ca cerere solvabilă. „Personal, sunt optimist în ceea ce privește piața imobiliară, pentru că cerere există, nevoia de locuințe noi (și mai vechi) este foarte mare”, spune David Grigorescu, președintele Asociației Profesionale a Agenților Imobiliari din România (APAIR). Luând exemplul Timișoarei, Marius Șchiopotă, reprezentantul agenției locale Hitch&Mosher, estimează că, proporțional cu alte orașe europene, populația ar avea nevoie de aproximativ 100.000 de unități locative noi. În capitala Banatului există, însă, un stoc locativ nou de doar circa 10.000 de unități (incluzând aici locuințele ce ar urma să fie livrate anul acesta, dacă lucrurile merg bine, iar dezvoltatorii reușesc să-și ducă planurile la bun sfârșit).
„Pentru mine, lucrurile ori cresc, ori scad. Dacă am +3% sau +1,5% în București, înseamnă că este o creștere. Piața, cifrele arată că este loc în continuare de foarte mare creștere. Dacă mă uit la faptul că față de momentul de vârf din 2008 suntem la 31% creștere, înseamnă că este în continuare loc să facem treabă.”
Daniel Tudor, fondator The Concept
Locuințele noi se vând off-plan
Că cererea – solvabilă, de data aceasta – se află la un nivel ridicat este dovedit și de ritmul alert al vânzărilor de locuințe noi, multe dintre acestea fiind contractate înainte de terminarea construcției sau chiar din faza de proiect. „În momentul de față, pe zona centrală și semicentrală (din Brașov, n.red.), nu avem ce livra. 90% din proiectele care se fac în Brașov se vând off-plan sau în stadii intermediare”, spune Răzvan Caliță, de la agenția Coldwell Banker Alpin. „Tot ce înseamnă proiect nou în cea mai mare parte se vinde off-plan. Este foarte clar că suntem într-o zonă a pieței în care lucrurile nu vor descrește. Dacă stăm să calculăm câți oameni se căsătoresc în fiecare an sau câți oameni divorțează în fiecare an, întotdeauna va fi nevoie de spațiu locativ nou”, completează Andreea Parti, RE/MAX Choice Timișoara.
Prețul locuințelor noi depinde de costul de construcție
În ceea ce privește evoluția prețurilor locuințelor noi în perioada imediat următoare, Ciprian Iovu, reprezentantul agenției ieșene Inter Imobiliare, recunoaște că în piață se simte, într-adevăr, o temperare a creșterii față de anii trecuți. Acesta se arată însă neîncrezător în posibilitatea ca prețurile să intre pe o tendință descendentă. „Atât timp cât apar multe proiecte, iar prețul pe metru pătrat nu prea are cum să scadă foarte mult, pentru că mai este și un cost de construire, nu prea văd cum ar putea fi o criză așa de mare (…) ca lumea să aștepte să mai scadă prețul ca să facă o achiziție ulterioară. Mai ales că, cel puțin în Iași, un apartament, dacă apare la un raport calitate-preț foarte bun, se vinde imediat, adică și cu, și fără criză”, explică acesta.
„Ce criză? Colcăie piața de clienți. O perioadă mai bună de dezvoltare imobiliară n-am cunoscut în ultimii 16 ani, de când sunt eu în această industrie. Ce criză să vină în momentul de față, când avem clienți nesunați?”
Cătălin Priscorniță, CEO Blitz Imobiliare (Cluj)
O piață totuși sensibilă
Deși perspectivele rezidențialului autohton sunt, după cum am văzut, optimiste pentru jucătorii din piață, se impun totuși câteva nuanțări. David Grigorescu, președintele APAIR, consideră că piața din România este foarte sensibilă la influențe precum scăderea gradului de îndatorare, creșterea euro sau a ROBOR. La asemenea schimbări, cumpărătorul de pe piața rezidențială face, de regulă, un pas înapoi – vrea să știe ce se întâmplă, unde se oprește euro, câți bani mai poate lua de la bancă, așteaptă un timp pentru a vedea ce se întâmplă, dacă scad sau nu prețurile. Tocmai această sensibilitate face ca numărul de tranzacții să scadă în anumite perioade.
„N-aș vrea să vă spun dacă urmează o criză sau nu, cred că niciunul dintre noi nu este în măsură să facă acest lucru, cred totuși că o corecție în perspectiva următorilor trei-patru ani va fi pe piață, indiferent de cât optimism abordăm astăzi.”
Marius Șchiopotă, Hitch&Mosher Timișoara
Sursa: Imobiliare.ro
