Tulburarea obsesiv compulsivă este o tulburare de anxietate care poate fi diagnosticată şi tratată în mod corespunzător într-un cabinet de psihiatrie astfel încât pacienţii să poată duce o viaţă normală. De multe ori, pacienţii nu realizează că se confruntă cu o asemenea tulburare decât atunci când sunt puşi în faţa faptului împlinit şi când trebuie să dea explicaţii pentru comportamentele lor repetitive, să explice aşadar de ce verifica unele lucruri de zeci de ori, de ce sunt atât de preocupaţi de detalii şi fac acţiuni iraţionale.
Tulburarea obsesiv-compulsiva este o tulburare care se manifestă la nivelul creierului şi care se transmite în familie de cele mai multe ori. Aceasta tulburare nu poate fi tratată fără ajutorul unui specialist psihiatru, iar netratarea acesteia la timp poate interfera semnificativ cu activităţile zilnice ale oamenilor şi cu interacţiunile lor sociale.
Cum se manifestă această tulburare? Cum ştiu pacienţii sau cei din jurul lor că au nevoie de ajutor specializat?
Pacienţii care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă sunt persoane foarte preocupate de detalii, de reguli, care întocmesc liste, planuri, încearcă să se organizeze până în cele mai mici detalii, fără a reuşi prea multe lucruri. De asemenea, aceasta tulburare se manifesta prin perfecţionism, pacienţii fiind mult prea devotaţi muncii lor şi productivităţii şi mergând până la eliminarea hobby-urilor, a activităţilor recreative şi a amiciţiilor.
Cele mai citite articole
Mai mult decât atât, cei care suferă de această afecțiune nu pot să se debaraseze de obiectele uzate, inutile, chiar dacă acestea nu au valoare materială sau sentimentală. În plus, au mania de a organiza atât de bine lucrurile până în cel mai mic detaliu, încât până şi pixurile sunt organizate pe culori, pe mărimi, totul arată impecabil pe birou, în baie, în bucătărie, având tendinţa să organizeze şi lucrurile care nu le aparţin.
Pacienţii au adesea obsesii legate de curăţenie, ritualuri la duş, la prepararea hranei, la strângerea mesei. Unii numără sau ating obiectele într-un anumit mod sau ritm pentru a “avea noroc”. Spre exemplu, unii pacienţi pot închide de 10 ori o uşă înainte de a părăsi o cameră sau pot face câţiva paşi la stânga şi câţiva la dreapta înainte de a ieşi din casă, fără a face parte din categoria superstiţiilor.
Tratamente şi terapii pentru pacienţii care suferă de tulburare obsesiv-compulsiva
Persoanele care observă anumite comportamente anormale la cei din jurul lor, la fiinţele dragi cu care împart locuinţa sau care sunt conştienţi că ei înşişi suferă de aceste tulburări, trebuie să ceară ajutor specializat din partea unui psihoterapeut.
După diagnosticare, psihoterapeutul va şti ce tratament şi ce terapie să propună pentru a elimina posibilitatea înrăutăţirii situaţiei, pentru că aceasta tulburare se poate acutiza sau se poate transforma într-o depresie cu tendinte suicidale. Se recomandă terapia cognitiv-comportamentala, împreună cu medicaţia antidepresivă sau antipsihotica pentru rezultate de excepţie. O schemă bună de tratament poate îmbunătăţi şi chiar vindeca tulburarea obsesiv compulsiva.