Comisia Europeana si Fondul Monetar International continua sa traga semnale de alarma si sa avertizeze Guvernul ca Romania se confrunta cu grave dezechilibre macroeconomice si ca masurile fiscale pot duce la saracie si exod.
CE a cerut recent autoritatilor de la Bucuresti sa ia masuri urgente pentru a repara ce se mai poate, iar FMI a atentionat ca, daca politicile nu-si vor putea schimba directia, tara se poate confrunta inclusiv cu o scadere a veniturilor, care va afecta in special saracii.
Ce fac insa guvernantii? Se lauda ca situatia economica din Romania este roz. Dupa vizita delegatiei FMI in Romania, Ministerul de Finante a luat din comunicatul transmis de acestia doar partile bune, ce e drept putine, afirmand ca Fondul „a evidentiat imbunatatirea starii economiei, rata scazuta a somajului si imbunatatirea sectorului financiar”.
In comunicatul transmis de ministrul Eugen Teodorovici nu se vorbeste insa absolut deloc despre numeroasele critici aduse. Si, tinand cont de faptul ca guvernantii nu vad problemele grave cu care se confrunta economia Romaniei, nu putem spera la o redresare a acestora.
In 2020 o sa fie mult mai rau decat in 2019
Romania se confrunta in momentul de fata cu o crestere spectaculoasa a deficitului bugetar, cauzata de cheltuielile statului facute intr-un mod dezechilibrat, atrage atentia analistul economic Valentin Ionescu.
„Avem un deficit destul de mare, de 11,4 miliarde de lei, si cresterea aceasta este spectaculoasa, adica este destul de abrupta si, de fapt, reflecta o cronicizare a deficitelor bugetare.
Procesul acesta a inceput de mai multi ani, din 2016-2017, si asistam la o cronicizare a acestor deficite care sunt de natura structurala, intrucat cheltuielile statului sunt facute in mod dezechilibrat”, a declarat pentru Ziare.com Valentin Ionescu, consultant financiar si fost ministru al Privatizarii.
Cheltuielile statului, explica Valentin Ionescu, se concentreaza in mare parte pe obiective sociale sau de salarizare, fiind neglijate alte aspecte. Iar marea problema este ca veniturile fiscale nu se realizeaza pe masura cheltuielilor.
„Ele se concentreaza pe niste obiective politice, cu precadere pe obiective sociale sau de salarizare, si sunt neglijate alte aspecte. Numai ca avem si crestere de cheltuieli la bunuri si servicii. Exista in momentul de fata o crestere substantiala de cheltuieli publice pe fundamentul unei politici prociclice, iar veniturile fiscale nu se realizeaza pe masura cheltuielilor.
Obiectivele politice nu au la baza o fundamentare economica si atunci ele nu fac altceva decat sa amplifice niste dezechilibre care au aparut in anii anteriori”, a afirmat analistul economic.
El atrage atentia ca anul viitor va fi mult mai rau, pentru ca vor exista alte cresteri de pensii si salarii.
„In 2020, o sa fie mult mai rau decat in 2019 in privinta aceasta. Pentru ca se preconizeaza iar o majorare a cheltuielilor cu pensiile. Si cu salariile, dar intr-o mai mica masura.
In momentul de fata aceste cheltuieli au ponderea cea mai mare in structura bugetului general consolidat. Iar veniturile nu au cum sa creasca pe masura”, a subliniat Valentin Ionescu.
De altfel, FMI a atras atentia, in raportul de saptamana trecuta, ca o crestere rapida a pensiilor ar putea duce la un avans semnificativ al cheltuielilor guvernamentale, ceea ce ar reduce bugetele alocate investitiilor publice si unor domenii cheie precum sanatate si educatie.
Acest aspect a fost insa omis de Ministerul de Finante in comunicatul transmis dupa plecarea delegatiei FMI.
La randul sau, CE a avertizat ca noua lege a pensiilor pune in pericol sustenabilitatea finantelor publice.
Deficitele bugetare se vor croniciza, iar statul va continua sa se imprumute
Consultantul financiar mai atentioneaza ca Guvernul aloca resursele financiare dezechilibrat, in zonele care au impact politic, in detrimentul altora.
„Se vede o majorare a cheltuielilor cu bunuri si servicii in zona guvernamentala, ceea ce nu este bine. Cand ai deficit de natura structurala si ai niste semnale, vezi unde se produc aceste dezechilibre. Nu este un deficit bugetar de natura conjuncturala, pentru ca economia este pe crestere, prin urmare, ar avea Guvernul de unde sa se alimenteze cu bani, dar cheltuieste prost.
Pentru ca alocarea resurselor financiare se face dezechilibrat, pe doua-trei puncte care au impact politic, in detrimentul altora. De pilda, la infrastructura, la investitia de capital, cheltuielile sunt foarte mici. Si de regula un stat aloca bani si catre acele segmente care ii aduc niste venituri.
Adica faci o cheltuiala cu functie de venit. Toate cheltuielile care se fac trebuie facute in asa fel incat sa genereze in viitor un profit”, explica Valentin Ionescu.
Cele mai citite articole
Si, subliniaza el, din cauza ca statul nu aloca in mod eficient resursele financiare pe care le are la dispozitie, deficitele bugetare se vor croniciza, drept pentru care statul va continua sa se imprumute.
„Si se vede ca cheltuiala cu dobanzile a crescut anul acesta. Or, FMI a atras atentia asupra acestui lucru. FMI a spus ca nu avem probleme doar in politica fiscala, ci si in ceea ce priveste deficitul de cont curent si care reflecta faptul ca Guvernul are o politica proasta, intrucat a stimulat excesiv cererea agregata si au crescut importurile.
Deci ceea ce spune FMI este ca am stimulat cererea foarte mult, iar economia locala nu produce la o capacitate in asa fel incat sa se gaseasca punctul de echilibru, sa acopere cererea interna. Si atunci cererea interna este acoperita din exterior. Deci noi practic finantam companii straine care importa in Romania”, precizeaza Valentin Ionescu.
Cresterea salariilor e inselatoare
Totodata, cresterea continua a salariilor bugetarilor, de care s-au bucurat foarte multi romani si cu care Guvernul se tot lauda neincetat, este inselatoare, atrage atentia Valentin Ionescu. Si asta din cauza ca mare parte din castig se pierde in inflatie.
„Ceea ce acum apare un avantaj, sau ceea ce a parut in 2018 ca fiind un avantaj, se va transforma intr-un dezavantaj. Cresterea de venit a fost o perioada, toata lumea s-a bucurat de ea, dar ea este inselatoare cat timp este abrupta.
S-a inregistrat un salt foarte mare, dar acest venit se pierde in inflatie.
Acesta este primul efect pe care il resemite populatia: inflatia, care este tot o forma de taxare. Daca tu primesti 100 de lei sau 200 sau 300 de lei la salariu, dar iti cresc toate tarifele si se scumpesc toate marfurile, la un moment dat te trezesti ca aceasta crestere este mult mai mica”, a subliniat consultantul financiar.
Mai mult, cresterea veniturilor nici macar nu a imbunatatit situatia de pe piata muncii, multi romani preferand in continuare sa plece in alte tari pentru a munci.
„Pe de alta parte, eu observ ca aceasta crestere de venit nu a dus la o imbunatatire a situatiei in piata muncii. Pentru ca hemoragia continua, in fiecare an avem o pierdere de forta de munca, in favoarea altor state, adica lumea pleaca din tara chiar cu aceasta crestere de venit.
In plus, ceilalti nu se simt stimulati sa lucreze mai bine si sa fie calificati.
Cresterea de venit nu duce neaparat la o stimulare a oamenilor de a munci mai bine. Trebuie sa existe si alte cai pentru a rezolva problemele din piata muncii unde situatia este critica. De cativa ani este critica, iar acum s-a accenutuat. Cei de la FMI nu s-au ocupat de acest lucru, cei de la CE da.
Statul roman nu are o politica adecvata cu privire la piata fortei de munca. S-a mers pe salarizare si atat. Si nu este suficient”, a conchis analistul economic Valentin Ionescu.
Comisia Europeana a atras atentia, intr-o analiza a situatiei din Romania, ca forta de munca este in scadere, iar lipsa de personal calificat persista.
„Politicile active in domeniul pietei fortei de munca ofera un raspuns limitat la nevoile pietei fortei de munca, masurile fiind axate in principal pe oferirea de stimulente financiare, mai degraba decat pe abordari personalizate, globale.
Intarzierea reformei planificate a serviciului public de ocupare a fortei de munca ramane un obstacol important in calea modernizarii serviciilor furnizate angajatorilor si somerilor.
Competentele nu evolueaza in concordanta cu nevoile sectoarelor economice in crestere, 81% dintre angajatori confruntandu-se cu dificultati in ocuparea locurilor de munca vacante”, se mai arata in raportul CE.
Citeste si:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com
