Potrivit estimărilor unei mari companii de consultanță, 30% din tranzacțiile cu locuințe noi de pe piața bucureșteană NU se fac cu finanțare bancară, ci din fonduri proprii.
Pe fondul instabilităților din scena politică, pentru românii interesați de achiziția unei locuințe printr-un credit Prima Casă, 2019 s-a terminat, în mod evident, „în coadă de pește”. În a doua parte a anului trecut s-a tot vorbit despre transformarea acestui program într-unul cu un caracter social mai pronunțat (redenumit „O familie, o casă”), iar în luna septembrie acest proiect de lege trecuse chiar de Senat. Pe final de an, însă, Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, declara că noul proiect, propus de reprezentanți ai Partidului Social Democrat (PSD), nu era „interesant” pentru noul Guvern, de factură liberală. Reprezentantul Executivului puncta, de asemenea, că Prima Casă se număra printre o serie de programe aflate în curs de analiză, pentru a vedea dacă aduc sau nu „plus-valoare”, urmând ca ulterior să se decidă „care mai rămâne în picioare și care nu”.
Citește și:
Prima Casă, din nou în cumpănă. Varianta „O familie, o casă” e pulverizată: nu ar fi „interesantă” pentru actualul Guvern
Vrei un apartament cu mai mult de două camere? Vei fi, probabil, afectat de noul program „O familie, o casă”
Un rol până acum pozitiv
Iată că discuțiile legate de programul care funcționează de mai bine de zece ani revin în prim-plan încă din primele zile ale lui 2020. Astfel, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a afirmat că ar sprijini ideea reorientării programului Prima Casă spre un caracter mai social. Acesta a precizat, potrivit Agerpres, că nu mai merge ca oricine să poată apela la această facilitate acordată de către Stat, chiar dacă nu se află, practic, la o „primă casă”. Acesta a punctat, totodată, că programul a avut un rol pozitiv până acum, dar că trebuie să fie un program sănătos şi să aibă o direcţie clară.
„Eu înclin spre punctul de vedere care este acum relativ dominant că atâta vreme cât creditarea ipotecară a pornit la drum cu dobânzi relativ mici, într-o manieră sănătoasă, fără program, dacă mai rămâne acest program (Prima Casă n.r.), el trebuie să aibă o anumită direcţie, o anumită tentă, ca orice program guvernamental. Deci îndreptarea lui spre componente sociale: trebuie să fie Prima Casă, dar nu orice fel de primă casă, la oricine. Adică să fie cu reguli mai stricte. Sprijin o asemenea idee, dar discuţia este politică în principal şi nu aş vrea să influenţez în niciun fel discuţia politică.”
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
SVN: 25% din tranzacțiile de pe piața nouă bucureșteană
Accentuarea caracterului social al programului Prima Casă pare să fie susținut de anumite date din piață – cel puțin la nivelul Capitalei. Astfel, potrivit unui raport realizat de compania de consultanță SVN Romania, 2019 a fost primul an în locuințele noi din categoria middle-market a deținut ponderea majoritară pe piața rezidențială din București (spre deosebire de alți ani, când segmentul low-market era dominant). Potrivit reprezentanților companiei, această modificare a structurii ofertei s-a resimțit și în ceea ce privește modalitățile de finanțare. Astfel, programul Prima Casă nu a mai reprezentat principala metodă de achiziție, ci a facilitat doar aproximativ 25% din totalul tranzacțiilor încheiate (pe piața nouă).
„Îmbunătățirea gradului de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi și schimbarea structurii ofertei, în sensul majorării semnificative a procentului deținut de segmentul middle-market, a dus și la modificarea structurii modalităților de finanțare. Astfel, Prima Casă, program prin care au fost acordate până în prezent peste 250.000 de credite la nivel național, a ajuns să dețină o pondere de aproximativ 35% din totalul creditelor ipotecare accesate, după ani de zile în care a reprezentat principala modalitate de achiziționare a unei locuințe noi.”
SVN Romania
Unii mizează încă pe Prima Casă!
Deosebit de interesant este faptul că, portviti estimărilor companiei de consultanță, aproximativ 30% din totalul tranzacțiilor (cu locuințe noi) nu sunt realizate prin accesarea unei finanțări: economiile și vânzarea locuinței vechi, pentru a trece la una nouă și mai spațioasă, reprezintă, în aceste cazuri, principalele surse de lichidități.
Important de menționat ar fi că, deși poate Prima Casă începe să-și piardă întâietatea când vine vorba de achiziția unei locuințe, mai ales a uneia noi, există încă destui potențiali cumpărători care mizează pe acest program – ca și dezvoltatori care construiesc proiecte specific „modelate” pe cerințele acestui program. Din acest motiv, nu încape îndoială că piața are nevoie de predictibilitate și stabilitate în privința programului Prima casă – și nu numai!
Citește și: „Metamorfoza” Primei Case: de la posibilitatea ridicării plafonului de garantare, la limitarea veniturilor
Sursa: Imobiliare.ro
