Calota glaciara din Groenlanda a inregistrat cea mai mare scadere dupa ritmul record de topire care a inceput anul trecut, potrivit unui studiu publicat miercuri, ce subliniaza riscul unei cresteri accentuate a nivelului marilor provocate de schimbarile climatice.
Aceasta topire masiva a fost cauzata nu numai de temperaturile ridicate, ci si de modele de circulatie atmosferica, devenite mai frecvente din cauza incalzirii globale, fapt care sugereaza posibilitatea ca oamenii de stiinta sa fi subestimat aceasta amenintare pentru stratul de gheata, au descoperit autorii.
„Distrugem in decenii gheata formata timp de mii de ani”, a declarat pentru Reuters Marco Tedesco, profesor-cercetator in cadrul Observatorului Lamont-Doherty de la Universitatea Columbia, care a condus studiul. „Ceea ce facem aici are implicatii enorme pentru restul planetei”.
Stratul de gheata din Groenlanda, al doilea cel mai mare din lume, a inregistrat cea mai mare scadere directa a ceea ce oamenii de stiinta denumesc „masa de suprafata” de la inceputul inregistrarilor, in 1948, potrivit studiului.
Groenlanda a pierdut circa 600 de miliarde de tone de apa anul trecut, cantitate ce va contribui cu aproximativ 1,5 milimetri la cresterea nivelului marilor, potrivit studiului realizat de Universitatea Columbia si Universitatea Liege din Belgia, publicat in revista The Cryosphere.
Stratul de gheata din Groenlanda acopera 80% din suprafata insulei si ar putea duce la cresterea nivelului apelor cu pana la 7 metri daca s-ar topi in intregime.
Groenlanda a contribuit cu 20-25% la cresterea nivelului oceanelor in ultimele decenii, a mai spus Tedesco. Daca emisiile de carbon continua sa creasca, acest procent ar putea spori cu pana la circa 40% pana in 2100, a mai spus cercetatorul, desi exista o doza mare de incertitudine referitoare la modalitatea prin care topirea ghetii va avea loc in Antarctica, cea mai mare calota glaciara de pe planeta.
Cele mai multe dintre modelele folosite de cercetatori pentru a face proiectii referitoare la topirea stratului de gheata din Groenlanda nu cuprind impactul schimbarii modelor de circulatie atmosferica – ceea ce inseamna ca astfel de modele ar putea subestima in mod semnificativ topirea viitoare, mai sugereaza autorii.
„E ca si cum ar lipsi jumatate din fenomenul topirii”, a spus Tedesco.
Intrucat impactul asupra incalzirii climatice a unor fenomene precum incendiile de vegetatie masiva din Australia sau topirea permafrostului din Arctica se desfasoara mai rapid decat au estimat initial oamenii de stiinta, studiul subliniaza riscul asociat cu arderea combustibililor fosili.
Un raport realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change al ONU, publicat in septembrie, estimeaza ca nivelul apelor oceanelor ar putea creste cu un metru pana in 2100, daca emisiile de gaze cu efect de sera continua sa creasca.
Topirea unei cantitati importante de apa dulce – ca cea a Groenlandei – ameninta sutele de milioane de persoane care traiesc in prezent sub nivelul apelor marilor sau al nivelelor anuale de inundatii. Aceasta produce totodata modificari in salinitatea oceanica, fenomen care poate perturba ecosistemele marine.
Citeste si: Vara istorica in Groenlanda. S-a pierdut o cantitate record de gheata. Cu cat a crescut nivelul marii
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com
