Incapacitatea de a intelege contexte si de a face corelatii pe cont propriu, fara a-ti da seama nici macar ca altii le fac gresit in contul tau, incultura organica, de tipul celei care te face sa crezi ca, daca ai vrea, toata stiinta e la o aruncatura de bat de tine, numai sa ai chef sa te apuci de memorat, toate acestea nu erau doar apanajul Vioricai Dancila si nici garantate doar de PSD. In forme mai abjecte chiar, prostia poate ucide.
Majorarea alocatiilor nu a cazut bine PNL-ului, care trebuie sa guverneze atat post-PSD, cat si in an electoral, orice greseala sau nepotrivire fiind cel mai probabil decontate la vot.
Fortat de buget sa anunte prorogarea, dupa ce Klaus Iohannis a promulgat legea, partidul condus de Ludovic Orban a construit, la nivelul comunicarii centrale, singura naratiune rezonabila si pe care electoratul nu avea de ce sa o respinga – PSD nu a vizat interesul superior al copilului, ci plantarea unui mar otravit in curtea liberalilor.
In acest fel, e prezervat in continuare si narativul dusmanului absolut, Partidul Social Democrat, folosit in ultimele campanii electorale si pe care se bat, in acest an electoral, Alianta USR PLUS si PNL.
Dar cum politica romaneasca e caracterizata de paradoxuri, care de care mai ridicole, pana intr-acolo incat devine acuta evaluarea lui Mihail Sebastian, ca romanii sunt incapabili sa fie incompatibili, si de aici tot felul de butade, s-a gasit un primar care, uitand ca a trecut la ALDE, pretinde criterii discretionare pentru acordarea alocatiilor.
Nu orice femeie poate sa devina mama, iar copilul ei sa beneficieze de banii munciti ai statului. In esenta, suntem in fata culturii parsive a „asistatilor social” pe care ii purtam in spate si care intra cu totii, de-a valma, in portretul stereotipic al lenesului. Iar lenesul social este nu doar inutil, ci si parazitar, pentru ca e consumator de ajutor social.
Aceasta impartire a romanilor in cei care muncesc si cei care traiesc din munca primilor, impovarand bugetul, este una dintre marile contrafaceri – fake news – a ultimilor ani.
E fake news pentru ca e un construct ridicat pe adevaruri partiale/sfertadevaruri – sigur ca sunt persoane care beneficiaza de ajutor social, desi ar avea, macar potential, alegerea de a munci si de a plati contributii sociale -, folosind procedeele schematizarii si generalizarii, pentru a crea clivaje si inducand sentimentele de urgenta/pericol/nedreptate.
Asa se ajunge la niste statistici monstruoase, sase milioane de romani care huzuresc pe spatele celorlalti.
Asistenta sociala, care este un concept al solidaritatii si empatiei sociale, a devenit astfel, in ultimii ani, un rau major, unul dintre pacatele originare ale Romaniei, care impiedica atat un vot lucid – pentru ca, nu-i asa?, toti asistatii social voteaza pe baza unui litru de ulei.
Jurnalista Diana Oncioiu este cea care taxeaza, cu vigilenta, toate aceste derapaje care au devenit loc comun si care, ori de cate ori sunt reimpachetate si rostogolite, acutizeaza sentimentul de nedreptate pe care trebuie sa il resimta cei care muncesc fata de cei care doar mananca pe banii statului. Printre care …copiii!
Iata calculul, mai intai, facut de Diana Oncioiu: Romania nu are 6 milioane de „asistati social”. In noiembrie 2019, erau 168.035 de beneficiari de ajutor social. Copiii care iau alocatie si mamele care primesc indemnizatie pentru cresterea copiilor nu sunt „asistati social”. Pensia nu e ajutor social.
Acesta este mecanismul perfid pe care il repune in miscare primarul din Targu Mures, Dorin Florea, atunci cand pretinde ca aceia care nu au suficienti bani si suficiente studii sa nu poata deveni parinti. Presupunerea pe care o face este ca toti oamenii saraci si fara diploma (nu stim de care si cine o fixeaza, daca indumnezeirea merge de la oras si oras si de la sat la sat, pe principiul mosiilor) fac copii doar pentru a incasa alocatiile.
Sunt si astfel de cazuri? Cu siguranta ca da. Dar e treaba statului sa isi formeze asistentii sociali din fiecare comunitate, sa faca inspectii si evaluari curente si sa se asigure ca fiecare copil – cu tata cu 10 clase sau nu, cu mama bine platita sau casnica, cu trei sau cu sapte frati – beneficiaza de drepturile fundamentale – sanatate, educatie, securitate.
Cand institutiile insa sunt formale si functionarii nu aplica proceduri, in loc sa reformezi statul, mai bine aplici masuri fasciste, selectandu-i pe cei apti de munca bine remunerata si astfel demni sa devina parinti.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com
