Cu totii am asistat in ultima vreme, mai mult sau mai putin stupefiati, la iesirile comisarului european Corina Cretu, care atragea in mod expres atentia autoritatilor romane ca nu depun proiecte, ca vor pierde banii si investitiile respective nu vor fi realizate.
Citeste toate textele scrise de Octavian Serban pentru Ziare.com
Erau lucruri stiute demult, dar care au mocnit sub o fetida intelegere atata timp cat in partidul majoritar exista intelegere.
E pacat sa constatam ca aceste aspecte sunt exprimate in mod clar si corect doar atunci cand se regleaza conturile in partid. Dar in materie de absorbtie a fondurilor europene, mai bine mai tarziu decat niciodata.
Intre timp, ministrul Fondurilor Europene, ca si cum activitatea pe care o gestiona mergea ca unsa, mai primeste si portofoliul interimar al Educatiei si cel la fel de interimar al Presedintiei Organizatiei de partid Dambovita.
Halucinant, cu atat mai mult cu cat activitatea Ministerului Fondurilor Europene este practic blocata, iar in curand opinia publica va afla, in mod oficial, ca doamna ministru dispune in aceste zile desfiintarea unor Organisme Intermediare (pam-pam).
Practic, pentru ca autoritatile de acum sunt incapabile sa realizeze proiectele necesare care stau la baza atragerii fondurilor europene, se prefera o abordare privata, in conditii de transparenta si responsabilitate mult diminuate, dar care vor impovara generatiile viitoare in mod inutil.
Vom circula pe sosele private platind din buzunar sau ne vom trata in spitale private pe cheltuiala individuala. Avand in vedere situatia economica a tarii, efectul va fi realizarea unor drumuri pe care nu va putea nimeni sa circule, spitale ultradotate si goale etc.
In schimb, guvernantii vor bifa maretele realizari, vor taia voiosi „pamblici” dand uitarii angajamentele asumate in fata UE si a cetatenilor romani.
Principiile unei investitii eficiente
Trebuie plecat de la un principiu de baza conform caruia, indiferent de sursa de finantare, investitia e aceeasi, iar pasii de urmat si procedurile sunt similare.
Intr-o gestionare eficienta a fondurilor pentru investitiile publice se tine cont de importanta obiectivului, de rezultatul studiului de fezabilitate si de impactul economic, social si de mediu.
In timpul guvernarii tehnocrate, premierul insista in cadrul intalnirilor de la Guvern sa nu se mai faca distinctie intre fondurile de la buget si fondurile europene. Cu alte cuvinte, sa se foloseasca la maxim oportunitatea finantarilor nerambursabile pentru obiectivele propuse in cadrul Programelor Operationale negociate cu Comisia Europeana si sa se foloseasca fondurile din bugetul de stat pentru asigurarea contributiei nationale sau realizarea de obiective stabilite a fi realizate din aceste fonduri.
Ce rezulta din aceasta abordare? Ei bine, pe de o parte, sa nu se mai faca jonglerii cu mutatul investitiilor de colo-colo, iar, pe de alta parte, sa se asigure principiul managementului financiar riguros, indiferent de sursa de finantare.
Acestea nu sunt lucruri auzite sau preluate pe surse, ci am participat personal la nenumarate intalniri oficiale in care s-a stabilit abordarea folosirii judicioase a fondurilor pentru investitii.
Toate acestea nu sunt nici inventia unui premier anume, nici vreo fantezie rebela a unui guvern sau altul. Sunt lucruri de bun simt, fundamentale, prevazute de regulamentele europene.
Vorbim aici de principiul bunei gestiuni financiare, principiul complementaritatii, principiul proportionalitatii, principiul subsidiaritatii, al parteneriatului cu UE si al dezvoltarii integrate.
Mai sunt si altele precum principiul gestiunii partajate, principiul aditionalitatii, principiul cofinantarii, principiul economiei de piata si multe altele
, care intaresc o abordare responsabila a alocarii fondurilor pentru investitii.
Ce vreau sa zic prin asta este ca lucrurile in domeniul finantarii investitiilor sunt bine reglementate, sunt fundamentate si functioneaza uniform pe tot teritoriul Uniunii Europene.
Tot ce este necesar este ca Guvernul si autoritatile sa respecte aceste principii, sa deruleze politica de investitii asumata in cadrul Politicii de Coeziune, respectarea Acordului de Parteneriat cu Uniunea Europeana si legislatia nationala in materie.
Jocul asta de-a baba oarba, in care anulam sansele de a folosi banii europeni riscand dezangajari de miliarde si folosim cu precadere fonduri dintr-un buget si asa sarac, nu poate duce la efecte care sa asigure o dezvoltare armonioasa pe termen lung.
Master Planul pe transport, batut in cuie in 2016
In 2016 a fost realizata strategia pentru infrastructura de transport, iar Master Planul pe transport a fost aprobat prin hotarare de guvern.
A fost un efort urias al guvernarii tehnocrate de a se bate in cuie dezvoltarea infrastructurii de transport, iar odata stabilit acest lucru prin lege, fiecare guvern nu trebuia sa faca altceva decat sa respecte ce s-a legiferat in materie de surse de finantare, termene de realizare, rute si amplasamente pentru 6.800 km de drumuri, 1.500 km de autostrazi, 1.300 km drumuri expres, modernizarea a 5.000 de km de cale ferata, a 15 aeroporturi precum si 32 de porturi.
Ca sa ne intelegem, Master Planul a fost obligatoriu pentru a reusi sa inchidem o conditionalitate ex-ante pe Programul Operational Infrastructura Mare. Lucrurile sunt atat de clare si fac parte din istoria recenta a dezvoltarii Romaniei, incat te intrebi daca actualii guvernanti sunt atat de necunoscatori sau, pur si simplu, sfideaza orice posibilitate de a crea o infrastructura puternica care va sta la baza unei dezvoltari economice solide.
Pe de alta parte, parteneriatul public-privat a fost asteptat ani de-a randul si, culmea, tot in 2016 s-a reusit legiferarea in materie si are si el rolul lui de a valorifica niste oportunitati privind fructificarea unor active publice prin concesionarea acestora, acolo unde este cazul, unor actori privati in vederea dezvoltarii potentialului economic si social cu impact asupra cresterii economice.
Dar sa fie clar din capul locului, cand vorbim de parteneriat public-privat, vorbim de profit, de recuperarea investitiei si de asumare de riscuri. In linii mari, parteneriatul public-privat are menirea sa sprijine realizarea unor proiecte, nu sa substituie obiective deja asumate in conditii cat se poate de clare.
Toate aceste lucruri sunt bune, dar nu trebuie amestecate si, cu atat mai mult, jonglate. Pana la a demara proiecte de infrastructura de transport in parteneriat public-privat, trebuie mai intai epuizate oportunitatile de care beneficiaza Romania ca stat membru al UE.
Alergatul asta prin terte lumi pentru atragerea de investitori incerti in conditiile in care noi nu reusim sa satisfacem potentialul asigurat prin tratatele europene reprezinta o abordare speculativa, lipsita de logica si de orizont, care impovareaza viitorul tarii si va fi decontat de cetateni in mod direct.
Octavian Serban este doctor in economie si dezvoltare regionala, presedinte al KM Institute Romania – KNOMACONS, organizatie care isi propune sa sprijine accesarea facila a fondurilor europene.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com
