Actuala paradigma in care se afla statul global este la capat de drum, iar prelungirea tendintei din ultimul deceniu ar insemna o societate aflata in razboi cu sine, unde pietele vor fi inlocuite de guverne, considera Steen Jakobsen, economistul sef al Saxo Bank, intr-un raport remis MEDIAFAX.
Jakobsen arata, in raportul ce prezinta 10 „previziuni scandaloase” pentru anul urmator, ca daca se continua ca pana acum, exista posibilitatea ca monopolul sa devina singurul model de business si dezbaterea publica sa ia o turnura catre o fragmentare si polarizare mai accentuata.
In ceea ce priveste previziunile, Saxo Bank noteaza totusi ca acestea nu constituie prognozele de piata oficiale ale bancii suedeze pentru 2020, ci reprezinta un avertisment de posibila alocare gresita a riscului in randul investitorilor care de obicei considera ca exista o probabilitate de doar 1% ca aceste evenimente sa se materializeze.
Previziunile scandaloase ale Saxo Bank pentru 2020:
1. Situatie favorabila pentru Rusia privind energia verde si cea neagra
In 2020, OPEC si Rusia, simtind o incetinire a productiei americane de petrol de sist din cauza lipsei de randament a investitiilor, profita de ocazie si anunta o reducere suplimentara majora a productiei lor de petrol. Momentul coincide si cu urmatoarea runda a ofertei publice initiale a Aramco, ceea ce ajuta la evaluarea dorita din partea investitorilor din afara Regatului Saudit. Piata e prinsa pe picior gresit, iar agitatia pentru acoperirea pozitiilor short in piata de petrol si graba celor care gestioneaza fonduri de hedging de a-si acoperi expunerea la preturile mai mari vor duce, in cele din urma, la revenirea titeiului Brent la 90 de dolari pe baril. In Rusia, acest lucru se va dovedi a fi o mare victorie, nu doar pentru Rosneft, ci si pentru finantele publice ale Rusiei, unde pragul de rentabilitate pentru bugetul din 2019 a fost bazat pe pretul titeiului sortiment Ural de 49 dolari pe baril. Actiunile Rosneft, cea mai mare companie petroliera din Rusia, sar cu 50%.
In alte parti, industria de energie verde face un pas inapoi in 2020 din cauza publicitatii exagerate si a unui randament scazut al investitiilor. Si totusi, politica pe termen lung se concentreaza pe vehicule electrice si dispozitive de control a poluarii, iar aceasta continua sa se dezvolte pe masura ce angajamentele legate de politicile de mediu se adancesc peste tot in lumea dezvoltata. Rusia are beneficii de pe doua fronturi: primul in calitate de cel mai mare furnizor de paladiu din lume, material folosit in vehicule pentru imbunatatirea calitatii aerului si una dintre cele mai performante marfuri in 2019. O crestere si mai mare are loc in 2020, cand Democratii americani ajung la Casa Alba dupa o victorie rasunatoare si, alaturi de India, inaspresc standardele pentru emisii.
In al doilea rand, Rusia beneficiaza de pe urma scaderii folosirii cobaltului si a tendintei tot mai mari de a folosi nichelul pe piata bateriilor masinilor electrice. In 2020, cererea pentru nichel explodeaza. Guvernele economiilor avansate subventioneaza vanzarile tot mai mari de vehicule electrice, iar producatorii auto majori din Germania incep sa lucreze la capacitate maxima, incercand sa asigure stocuri de baterii pe termen lung. Si, in timp ce Indonezia a decis sa reduca exportul de minereu de nichel incepand din ianuarie 2020 pentru a favoriza topitoriile locale, MMC Norilsk Nickel din Rusia se bucura de situatia favorabila determinata de cererea mai mare si de preturile ridicate si, la fel ca Rosneft, are parte de o crestere de 50% pe pretul actiunii.
2. Instalarea brusca a stagflatiei recompenseaza valoarea in defavoarea cresterii
ETF-ul iShares MSCI World Value Factor lasa FANG (Facebook, Amazon, Netlix, Google) cu mult in urma, depasindu-le cu 25%. Lumea a parcurs acum cercul complet de la finalul sistemului Bretton Woods, atunci cand efectiv a trecut de la un dolar bazat pe aur la un sistem fiat pur pentru dolar, cu trilioane de dolari creati din imprumut – nu doar in SUA, ci in toata lumea. Fiecare ciclu de creditare a solicitat dobanzi tot mai mici si doze tot mai mari de stimulente pentru a preveni o criza totala in sistemul financiar american si global.
Ratele aflandu-se la pragul inferior efectiv si SUA avand deficite enorme si in continua crestere, recesiunea americana urmatoare va impune Fed sa-si supradimensioneze bilantul mai mult decat isi poate imagina pentru a finanta noile cheltuieli masive ale lui Donald Trump de a sprijini infrastructura in speranta recuperarii sanselor electorale. Dar se intampla ceva ciudat: salariile si preturile cresc brusc pe masura ce stimulentele isi fac loc in economie, in mod ironic datorita sub-capacitatii in ceea ce priveste resursele si mana de lucru calificata din cauza lipsei de investitii anterioare. La randul lor, cresterea inflatiei si a randamentelor cresc costul capitalului, ceea ce elimina de pe piata companiile „zombie” pe masura ce debitorii mai slabi cauta fonduri. La nivel global, dolarul sufera de o devalorizare intensa caci piata recunoaste ca Fed doar isi va accelera extinderea bilantului in timp ce va mentine dobanda de referinta scazuta.
3. BCE se da batuta si creste dobanzile
Bancile europene sunt pe cale sa-si revina, caci indicele bancar EuroStoxx creste cu 30% in 2020. In ciuda introducerii recente a sistemului dualist, care a ajutat la diminuarea consecintelor negative ale dobanzilor negative, bancile inca se confrunta cu o criza majora. Acestea infrunta un mediu economic si financiar dificil: marcat de dobanzi structurale ultra-scazute, o crestere a reglementarii cu Basel IV – ceea ce va reduce si mai mult rentabilitatea capitalului propriu al bancilor – si competitia din partea companiilor fintech in piete nisa.
Dupa o schimbare a situatiei fara precedent, la inceputul lunii ianuarie 2020, noul presedinte al BCE, Christine Lagarde – care anterior sprijinise dobanzile negative – executa o schimbare a pozitiei si declara ca politica monetara si-a depasit limitele. Ea indica faptul ca mentinerea dobanzilor negative la depozite pentru o perioada mai lunga ar putea sa dauneze grav bunei functionari a sectorului bancar european. Pentru a obliga guvernele din zona euro, si mai ales Germania, sa intervina si sa foloseasca politica fiscala pentru a stimula economia, BCE isi inverseaza politica monetara si creste dobanzile pe 23 ianuarie 2020. Aceasta prima crestere este urmata de o alta la scurta vreme, ceea ce duce dobanda de referinta la zero si chiar putin spre pozitiv inainte de finalul anului.
4. In domeniul energiei, verdele nu este noul negru
Raportul ETF-ul VDE pentru energie din combustibili fosili fata de ICLN, un ETF de energie regenerabila, sare de la 7 la 12. Industria de petrol si gaze a tasnit din criza financiara dupa 2009, avand rentabilitate de aproape 131% din 2008 pana la varful din iunie 2014, caci China a scos economia mondiala din recesiunea determinata de datorie. De atunci, industria a fost afectata negativ de doua forte puternice. Prima a fost aparitia gazelor de sist in SUA si progresele rapide in globalizarea lanturilor de aprovizionare pentru gaze naturale prin intermediul LNG. Apoi a venit revolutia petrolului de sist american, prin care SUA au devenit cel mai mare producator din lume de petrol si lichide petroliere. A doua forta a fost capitalul politic si popular tot mai mare din spatele luptei impotriva schimbarilor climatice, ceea ce a determinat o crestere masiva a cererii pentru energie regenerabila.
Fortele combinate ale preturilor mai mici si investitorii care au evitat sectorul energetic negru a dus la o reducere de 23% a evaluarii capitalului propriu al companiilor de energie traditionala fata de companiile ce produc energie curata. In 2020, lucrurile se schimba in ceea ce priveste perspectiva de investitii deoarece OPEC prelungeste reducerile de productie, instalatiile americane neprofitabile de petrol de sist incetinesc cresterea productiei, iar cererea din Asia creste din nou. Si nu doar ca industria de petrol si gaze va fi castigatorul surpriza in 2020 – industria de energie curata va avea parte, in acelasi timp, de o trezire la realitate.
5. Africa de Sud electrocutata de datoria ESKOM
Cursul USD/ZAR creste de la 15 la 20 pe masura ce lumea taie liniile de creditare pentru Africa de Sud. Vestea foarte proasta este anuntul guvernului sud-african de la finalul acestui an conform caruia, pentru a continua interventia pentru salvarea companiei de utilitati cu probleme ESKOM si pentru a tine lumina aprinsa in tara, bugetul pe anul viitor este proiectat sa se umfle la cel mai ridicat nivel din ultimii peste zece ani la 6,5% deficit din PIB, o deteriorare abrupta dupa ce guvernul a reusit sa stabilizeze finantele la un -4% aproape constant din PIB in ultimii cativa ani. Si mai rau, Banca Mondiala estimeaza ca datoria sa externa este mai mult decat dubla in acea perioada la peste 50% din PIB. Fiasco-ul ESKOM poate fi picatura care a umplut paharul in ceea ce priveste dorinta creditorilor de a continua sa finanteze o tara care nu si-a pus ordine in finante sau autoritati timp de zeci de ani. Alte piete emergente insolvabile vor fi si ele atrase in vartej in 2020, cu cea mai diferentiata performanta din economiile pietelor emergente in ani de zile. Tara oscileaza catre deficit.
6. Presedintele american Trump anunta impozitul „America First” (America pe primul loc) pentru a reduce deficitul comercial
Un impozit pe toate veniturile de provenienta straina precipita circuitele de alimentare si creste inflatia. Obligatiunile de trezorerie americane pe 10 ani protejate impotriva inflatiei ajung la randament de 6% in 2020 datorita unui val de interes din partea investitorilor pe masura ce inflatia creste. Anul 2020 incepe cu o stabilitate rezonabila pe frontul politicii comerciale dupa ce administratia Trump si China reusesc sa ajunga la o destindere temporara a tarifelor, a politicii valutare si a achizitiilor bunurilor agricole. Dar la inceputul lui 2020, economia SUA se lupta sa respire, iar deficitele comerciale americane cu China nu reusesc sa se imbunatateasca material, in timp ce achizitiile chineze de produse agricole nu pot, in mod realist, sa creasca mai mult. Vazand sondaje ce arata o infrangere rasunatoare in alegerile prezidentiale americane din 2020, Trump devine rapid agitat, iar administratia sa trambiteaza o noua abordare intr-un ultim efort de a reacapara discursul protectionist: impozitul „America First”.
In conditiile acestui impozit, programul impozitului corporativ american este reconstruit complet pentru a favoriza productia americana sub principiile declarate ale „comertului corect si liber”. Planul anuleaza toate tarifele anterioare si, in schimb, impune un TVA fix de 25% asupra tuturor veniturilor brute de pe piata americana care sunt provenite din productii straine. Acest lucru genereaza proteste dure din partea partenerilor comerciali care spun ca, de fapt, nu sunt decat vechile tarife in haine noi, dar administratia contra-argumenteaza ca companiile straine sunt binevenite sa-si mute productia in SUA pentru a evita impozitul.
7. Suedia o ia razna
O schimbare masiva si pragmatica de atitudine ia cu asalt Suedia pe masura ce tara incearca sa-si integreze mai bine imigrantii si isi suprasolicita serviciile sociale, determinand introducerea unor enorme stimulente fiscale si redresarea abrupta a SEK. Dupa cum se intampla deseori in elaborarea politicilor in Suedia, la fel cum au dus impozitarea progresiva prea departe, ceea ce a dus la colapsul economiei la inceputul anilor 90, acum au dus corectitudinea politica legata de imigratie atat de departe incat au devenit incorecti din punct de vedere politic. Ignora grupul mare de suedezi care chestioneaza acea politica, scotandu-i din dezbatere.
O democratie parlamentara ar trebui sa permita tuturor grupurilor de o dimensiune rezonabila sa aiba ceva de spus in cadrul dezbaterii, dar principalele partide traditionale din Suedia au luat decizia colectiva neobisnuita de a ignora vocea anti-imigratie care a ajuns sa reprezinte peste 25% din votantii suedezi. Justificarile si intentiile erau bune: deschidere si egalitate pentru toti si mentinerea modelului economic deschis al Suediei. Dar orice lucru dus prea departe poate deveni coplesitor si, pentru a supravietui, toate modelele trebuie sa se poata schimba atunci cand faptele se schimba. Celelalte tari nordice vorbesc acum despre „conditiile suedeze” ca despre o amenintare, nu ca model de cele mai bune practici. Suedia este acum in recesiune si, dat fiind statutul sau de mica economie deschisa, este foarte sensibila la incetinirea globala. Acest sentiment al crizei, sociale si economice, va crea conditiile pentru schimbare.
8. Democratii americani au parte de o victorie decisiva si curata la alegerile din 2020 din SUA, victorie determinata de femei si de cei din generatia millennials
Alegerile din SUA din 2020 ii pun pe democrati in pozitia de a controla atat presedintia, cat si cele doua Camere ale Congresului. Actiunile companiilor mari de servicii medicale si farmaceutice se prabusesc cu 50%. Trecand in 2020, sondajele nu arata bine pentru Trump, si nici electoratul. Votantul marginal al lui Trump in 2016 si 2020 este alb si batran, o categorie de varsta ce dispare in termeni relativi, caci cea mai mare generatie din SUA acum este generatia millennials, in maturizare, a celor in varsta de 20-40 de ani, o cohorta mult mai liberala. Millennialii si chiar si cei mai in varsta din generatia Z din SUA au devenit extrem de motivati de nedreptatile si inegalitatea cauzate de pomparea in piete a activelor bancilor centrale si de temerile legate de schimbarile climatice, unde presedintele Trump este intruchiparea desavarsita a rebeliunii in calitate de persoana ce neaga schimbarile climatice.
Votul pentru stanga este determinat cu precadere pe baza antipatiei pentru Trump – femeile din mediile suburbane si cei din generatia millennial venind la vot pentru a-si exprima repulsia fata de Trump. Democratii castiga votul popular cu peste 20 de milioane, isi extind controlul asupra Camerei Reprezentantilor si chiar iau la mustata Senatul. Asigurarile medicale pentru toata lumea si negocierile pentru stabilirea pretului medicamentelor aduc reduceri masive in rentabilitatea industriei.
9. Ungaria pleaca din UE
Ungaria a avut parte de un succes economic impresionant din 2004 incoace, de cand a intrat in UE. Dar casatoria de 15 ani pare sa aiba probleme acum, dupa ce UE a initiat o procedura a Articolului 7 impotriva tarii din cauza faptului ca Ungaria – sau, de fapt, prim-ministrul Viktor Orban – impune restrictii si mai mari asupra presei libere, a judecatorilor, a mediului academic, minoritatilor si grupurilor care lupta pentru sprijinirea drepturilor. Conducerea Ungariei riposteaza ca tara doar se protejeaza: in principal isi protejeaza cultura de imigratia in masa. Este un status quo nesustenabil, iar cele doua parti vor avea dificultati in a se reconcilia in 2020 in timp ce procedura Articolului 7 avanseaza incet prin sistemul UE.
Premierul Viktor Orban chiar vorbeste deschis despre cum Ungaria este „frate de sange” cu renegata Turcie, spre deosebire de o parte a restului Europei, o mare schimbare a retoricii, o schimbare de ton ce coincide cu transferurile UE ce vor disparea in decursul urmatorilor doi ani. Moneda Ungariei, forintul (HUF), este in dezavantaj si atinge nivelul mult mai scazut de 375 in termenii EURHUF pe masura ce pietele se tem de lipsa de angajament sau de inversarea fluxurilor de capital deoarece companiile UE si-au reconsiderat investitiile in Ungaria.
10. Asia lanseaza o noua valuta de rezerva pentru a se distanta de dependenta de dolarul american
O valuta de rezerva digitala asiatica, sustinuta de Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura, duce la scaderea cu 20% a indicelui dolarului SUA si la prabusirea cu 30% a dolarului SUA fata de aur. Pentru a infrunta o rivalitate comerciala tot mai profunda si vulnerabilitatile ce decurg din amenintarile SUA de a folosi dolarul american ca o arma si pentru a-si controla finantele globale, Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura creeaza un nou activ de rezerva numit Asian Drawing Right, sau ADR, unde 1 ADR este echivalent cu 2 dolari SUA, ceea ce face ca ADR sa devina cea mai mare unitate valutara a lumii. Miscarea are, in mod clar, scopul de a de-dolariza comertul local.
Economiile locale sunt de acord multilateral sa inceapa realizarea tuturor tranzactiilor din regiune doar in ADR, iar exportatorii principali de petrol precum Rusia si tarile OPEC se alatura bucuroase datorita faptului ca depind din ce in ce mai mult de piata asiatica. Redenominarea unei parti semnificative a comertului global si renuntarea la dolarul american face ca SUA sa aiba si mai putine influxuri de capital necesare pentru a-si finanta deficitele duble. USD scade cu 20% fata de ADR in cateva luni si cu 30% fata de aur, ducand pozitia spot la aur mult peste 2000 dolari per uncie in 2020.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com