Greva reprezinta o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate, realizata ca mijloc de presiune asupra angajatorului, astfel incat acesta sa fie de accord cu revendicarile salariatilor.
Greva este reglementata astazi ca un drept ce apara un interes. Momentul declansarii grevei trebuie adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori cu 48 de ore inainte. Grevele neaduse la cunostinta angajatorului din timp sunt denumite greve spontane, ele fiind nelegale, astfel incat angajatorul poate solicita despagubiri care sa acopere prejudiciul provocat de salariati prin oprirea lucrului prin surprindere.
Notificarea unei greve este, pe fond, o amenintare. Ea este de natura a determina angajatorul sa accepte revendicari pe care altminteri acesta nu le-ar fi acceptat.
Articolul 42 alineatul 1 din Legea 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca prevede ca „hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective”. Se iau in calcul numai membrii de sindicat care sunt salariati ai unitatii respective.
Desi sindicatul, ca persoana juridica, are vointa juridica proprie, membrii organelor executive de conducere nu pot lua decizii in ceea ce priveste declansarea grevei. Ei nu sunt mandatati sa o faca, ci membrii insisi (Adunarea generala ca organ de conducere) sunt singurii abilitati a lua o astfel de hotarare. Acest vot este necesar de fiecare data cand se pune problema unei actiuni greviste. Adunarea generala nu ar putea delega competenta unei atare decizii liderului de sindicat sau membrilor organului de conducere operativa.
Angajatorul nu are nici un control asupra modului de votare si a rezultatului acestuia. El nu va avea informatiile necesare pe baza carora sa conteste, corectitudinea votului sau sa sustina imprejurarea ca nu s-a obtinut majoritatea ceruta de lege.
Grevele sunt de avertisment, propriu-zise si de solidaritate. Prima nu poate avea o durata mai mare de doua ore, daca se face cu incetarea lucrului, si trebuie, in toate cazurile, sa preceada cu cel putin cinci zile greva propriu-zisa. Greva de avertisment este o conditie facultativa, nu obligatorie pentru declansarea grevei propriu-zise.
Greva de solidaritate poate fi declarata in vederea sutinerii revendicarilor formulate de salariatii din alte unitati. Nu poate avea o durata mai mare de o zi si trebuie anuntata in scris conducerii unitatii cu cel putin 48 de ore inainte de data incetarii lucrului, termen minim in care sunt incluse si zilele nelucratoare. Dar legalitate grevei de solidaritate nu este afectata daca anuntarea are loc cu mai mult de 48 de ore inainte de declansarea ei.
Ea are un regim juridic autonom, adica angajatorul nu o poate evita, neavand mijloace pentru preintampinarea ei si nici concesii pe care le-ar putea face salariatilor.
Angajatorul nu poate opta intre admiterea revendicarilor si declansarea conflictului. Greva de solidaritate nu este caritabila, ci salariatii au propriul interes: dupa ce salariatii care au declansat greva initiala vor avea castig de cauza, salariatii care au declansat greva de solidaritate vor avea ei insisi mai multe sanse de success la viitoarea negociere.
Grevele de solidaritate au un efect de boomerang asupra sindicatului care s-a asociat grevei initiale.
Raportul dintre greva initiala si greva de solidaritate
Se poate vorbi despre un raport de la principal la accesoriu. Nelegalitatea grevei initiale atrage nelegalitatea oricarei actiuni greviste de solidaritate, cu conditia insa de a fi fost constatata de instanta de judecata.
Din momentul in care instanta dispune incetarea grevei initiale ca fiind nelegala, nici greva de solidaritate nu mai poate continua. Acelasi lucru se intampla daca organizatorii grevei initiale decid incetarea acesteia.
Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participle la greva sau sa refuse sa participle. Libertatea de a nu participa la greva reprezinta o expresie a libertatii de a munci. Dreptului la munca ii corespunde, in plan negativ, dreptul de a nu munci. Dreptului de asociere sindicala ii corespunde dreptul de a nu face parte din sindicat ori de retragere din acesta, iar dreptului la greva ii corespunde dreptul de a nu participa la greva.
Dreptul la greva este un drept colectiv, in timp ce dreptul de a nu participa la greva este unul individual. El poate fi exercitat si de catre un singur salariat, intr-o unitate in care toti ceilalti se afla in greva.
Drepturile negrevistilor
Cei care nu participa la greva au dreptul de a continua activitatea. Daca aceasta este cu putinta, acest drept este opozabil atat angajatorului, cat si salariatilor grevisti. Angajatorul are obligatia de a asigura conditiile necesare prestarii muncii, iar salariatii grevisti au obligatia de a se abtine de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii.
Daca activitatea poate continua, salariatii vor fi indreptatiti la salariu.
Ei au totusi dreptul de a se alatura ulterior unei greve pentru ca neparticiparea initiala la actiunea grevista nu decade salariatul din dreptul constitutional la greva.
Atat participantii, cat si cei care nu participa au dreptul la negocierea situatiei lor pe parcursul grevei, dar ultimii au obligatia de a nu-i constrange pe colegii grevisti de a inceta greva.
Grevistii au dreptul la asigurarea libertatii exercitiului dreptului lor. Daca greva este legala, nu pot fi aplicate nici un fel de sanctiuni salariatilor grevisti. Articolul 59 din Codul muncii spune chiar ca este interzisa concedierea grevistilor in orice temei.
Salariatii grevisti isi mentin toate drepturile ce decurg din contractul lor de munca cu exceptia drepturilor banesti. Grevistii sunt lipsiti nu numai de dreptul la salariu, ci si de celelalate drepturi banesti sau beneficii, de exemplu tichetele de masa. Deoarece greva reprezinta o perioada de suspendare a contractului individual de munca din initiativa salariatului, in acest interval munca nu se presteaza si deci salariatul nu este platit.
Un participant la greva nu poate demisiona. Intr-un asemeana caz, demisia nu este posibila, deoarece salariatul grevist nu isi poate exercita efectiv obligatiile sale de serviciu pe durata preavizului.