Cehia redeschide o parte din magazine, slovacilor li se ia temperatura la cumpărături, diaspora croată nu a venit în țară de Paște

De Ștefan Pană, Marți, 14 aprilie 2020, 21:00

Libertatea a urmărit cele mai recente măsuri luate în ţări din Europa Centrală şi de Est împotriva pandemiei de COVID-19. Multe state au reuşit să gestioneze criza şi se pregătesc de relaxarea restricţiilor, însă principalele temeri rămân cele legate de economie.

Cehia vrea să iasă din carantină

Cehia are aproape 6.000 de cazuri şi circa 140 de decese. Au fost luate măsuri stricte la începutul pandemiei, fiind una dintre primele ţări care au impus starea de urgenţă, iar autorităţile au simţit că reuşesc să controleze răspândirea virusului.

Unele măsuri au fost relaxate, însă autorităţile au realizat apoi că populaţia nu mai ia în serios ameninţarea. Pieţele şi străzile au devenit pline de oameni în perioada sărbătorilor.

Oricum, scopul Cehiei este tocmai acesta: ieşirea din carantină. De săptămâna aceasta unele magazine se vor redeschide, precum pieţele volante şi magazinele de bricolaj. Urmează apoi şi o redeschidere treptată a magazinelor de haine.

Călătoriile în afara ţării sunt însă în continuare interzise, iar populaţia este obligată să poarte măşti şi să respecte reguli de distanţare.

Polonia produce propriile teste COVID

În Polonia, situaţia este asemănătoare cu cea din Cehia.

Recomandări

Două mesaje ale Ambasadei SUA din China sunau alarma în 2018: Mari probleme la un laborator din Wuhan care studiază coronavirusurile

S-au înregistrat peste 6.600 de cazuri şi 230 de decese, cam cu o treime mai puține decese la același număr de infectați ca România, dar la dublul populației.

Autorităţile au reacţionat prompt la pandemie şi au fost impuse măsuri de limitare a deplasărilor şi de distanţare socială încă de la începutul lunii martie. Măsurile au fost mai dure decât în România. De exemplu, minorii sub 18 ani nu au voie să iasă din casă neînsoţiţi.

Pentru o ţară cu o populaţie de 38 de milioane de locuitori, răspândirea virusului a fost ţinută sub control, însă Polonia este spre coada clasamentului european când vine vorba de testare.

Pentru a rezolva problema, autorităţile au anunţat că Institutul de Chimie Bioorganică al Academiei Poloneze de Ştiinţe începe vineri producţia unor teste autohtone, în număr de 100.000 pe săptămână. Odată cu testarea în masă, este aşteptată şi ridicarea treptată a restricţiilor.

Recomandări

Reguli pentru credincioși pentru a lua lumina de Înviere și pâinea binecuvântată. Ce trebuie scris pe declarația pe proprie răspundere

Ungaria îi dă mână liberă lui Orban

Ungaria are aproape 1.500 de cazuri şi peste 100 de decese. Pentru Guvernul lui Viktor Orban însă, criza aceasta a fost o oportunitate de a-şi creşte din nou puterile. Premierul poate conduce acum prin decret direct, fără aprobarea Parlamentului, ceea ce a atras critici şi ameninţări de la Bruxelles.

În Ungaria, criza nu este încă sub control, iar numărul de cazuri creşte rapid. Autorităţile au luat măsuri similare cu cele din România, fiind interzise deplasările neesenţiale.

Planul anunţat public de Viktor Orban este să transforme Ungaria într-o ţară care se poate susţine singură economic în această perioadă, însă nu a spus şi cum vrea să facă acest lucru.

Guvernul de la Budapesta miza pe un deficit redus anul acesta, de doar 1%, însă a ridicat ţinta la 2,7%.

Bugetul este afectat în principal din cauza măsurilor luate pentru susţinerea angajaţilor, însă Guvernul spune că a investit masiv şi în protejarea populaţiei: peste 500 de milioane de euro a cheltuit pentru echipamente de protecţie şi ventilatoare mecanice pentru spitale.

Recomandări

Un român aflat în prima linie a cercetării internaţionale pentru tratament la infecţii severe produse de COVID-19 explică de ce 80% din cazurile critice decedează

Slovacilor li se ia temperatura la cumpărături

Cu doar 742 de cazuri şi două decese, Slovacia este puţin atinsă de coronavirus.

Sistemul medical face faţă cu bine, iar Guvernul a cumpărat sute de ventilatoare pentru a-şi dota spitalele. Autorităţile de la Bratislava au făcut un plan în trei faze, care presupune punerea la dispoziţie a unui număr de paturi pentru pacienţi cu COVID-19 între 500 şi 31.000.

Guvernul estimează că vârful pandemiei va fi însă undeva în vară, când vor fi circa 1.000 de persoane la Terapie Intensivă.

Autorităţile au anunţat că situaţia în ţara lor este mult mai bună decât în restul Europei, inclusiv datorită răspunsului rapid la criză. Acum, în Slovacia este obligatorie purtarea măştilor, iar la intrarea în spitale, magazine şi fabrici se verifică temperatura persoanelor.

O altă măsură dură a fost aprobarea prin lege ca telefoanelor suspecţilor de coronavirus să fie urmărite în timp real, pentru a preveni încălcarea carantinei.

Croaţia refuză starea de urgenţă

Nici Croaţia nu a fost afectată foarte puternic până acum de coronavirus. Sunt circa 1.600 de cazuri şi doar 23 de decese. Cu toate acestea, sunt multe probleme economice.

Ministrul de Finanţe, Zdravko Marić, a avertizat că încasările la buget sunt cu două treimi mai mici în primele luni ale acestui an faţă de cele din 2019.

Banca Mondială are perspective sumbre cu privire la economia ţării: PIB-ul se va contracta cu 6,2% în 2020, iar deficitul va ajunge la 8%. Autorităţile au anunţat multe măsuri de sprijin pentru populaţie şi afaceri.

Problemele economice ale Croaţiei vin în ciuda faptului că ţara nu este în carantină. Oamenii sunt liberi să iasă din case, dar nu îşi pot părăsi localităţile de domiciliu. Străzile sunt însă pline, la fel şi parcurile, iar atât timp cât oamenii sunt implicaţi doar în activităţi individuale, Poliţia nu intervine.

Presa locală menţionează că diaspora croată a ascultat sfaturile autorităţilor şi nu a revenit acasă de Paşte: doar câteva mii de persoane au intrat în ţară, faţă de circa 170.000 anul trecut.

Croaţia nici nu intenţionează să declare stare de urgenţă, potrivit premierului Andrei Plenkovic, care spune că Parlamentul şi Guvernul funcţionează: “Fac ceea ce ar trebui să facă instituţiile democratice”.

Bulgaria testează în masă

Nici Bulgaria nu este foarte puternic lovită de noul coronavirus: aproape 700 de cazuri şi puţin peste 30 de decese. Dar economia se clatină.

Ministerul Economiei de la Sofia este încrezător că ţara poate evita o criză şi că va ieşi cu bine din această pandemie.

Au instituit o schemă de ajutor de stat pentru angajaţii loviţi de pandemie: statul asigură 60% din salarii, firmele 40%.

Cu toate acestea, presiunea financiară asupra angajatorilor este uriaşă şi ţara are tot mai mulţi şomeri.

Până la finalul anului, guvernanţii se aşteaptă la o rată a şomajului de 6%, de la 4% cât aveau la începutul anului.

Premierul Boiko Borisov a anunţat măsuri mai dure de protecţie, precum obligativitatea purtării de măşti (fiind permise şi cele improvizate). Deşi costurile sunt ridicate, autorităţile au început testarea în masă a populaţiei, începând cu primele focare. De exemplu, în localitatea Bansko, toţi cei 8.500 de locuitori vor fi testaţi, pentru a se vedea gradul de imunizare a populaţiei.

Economia Serbiei rezistă cel mai bine

Serbia se confruntă cu ceva probleme: are peste 3.600 de cazuri şi 80 de decese. Autorităţile însă apreciază că sârbii au fost foarte disciplinaţi şi au respectat măsurile de izolare, ceea ce a făcut ca pandemia să fie ţinută sub control.

Guvernul se aştepta la un vârf brusc săptămâna trecută, dar acesta nu a mai apărut, iar semnele sunt că răspândirea începe să fie controlată. Estimările specialiştilor spun însă că mai urmează încă cel puţin o lună dificilă.

Inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii a transmis că Serbia pare că face ceea ce trebuie în această privinţă.

Preşedintele Alexandar Vucic vrea ridicarea stării de urgenţă până la finalul lunii aprilie.

Serbia reuşeşte să se menţină puternică şi din punct de vedere economic, cu previziuni de scădere de numai 0,5% în 2020, potrivit Băncii Mondiale.

O analiză a Erste a evidenţiat că Serbia va fi cea mai puţin afectată de coronavirus în Europa Centrală şi de Est, cu o scădere de circa 2% din PIB. Aceeaşi analiză a previzionat o scădere de aproape 5% pentru România.

Economia Serbiei e susţinută în principal de exporturi.