Dupa un an si jumatate in care s-a laudat ca va dezvolta intreaga Romanie cu ajutorul parteneriatelor publice-private (PPP), Cabinetul Dancila a inceput sa dea inapoi. Deja a anuntat ca renunta la proiectul autostrazii Ploiesti-Brasov, care era varful de lance al intregii strategii de parteneriate.
Iar in aceste conditii intrebarea este: sa ne mai asteptam la soselele, caile ferate, canalele navigabile, spitalele si hidrocentralele pe care Viorica Dancila, Liviu Dragnea si Darius Valcov au promis, de nenumarate ori, ca le vor construi, in PPP? Autoritatile statului au refuzat, pana la acest moment, sa ne ofere un raspuns clar.
Istoria promisiunilor neonorate ale guvernarilor PSD este una foarte consistenta. Pana la finele lui 2017, guvernarea PSD-ALDE a promis constructia de autostrazi si alte mari obiective de infrastructura – printre care aeroporturi, cai ferate si spitale – cu fonduri de la buget, cu finantari europene si cu bani imprumutati de la banci.
Spre exemplu, constient ca nimeni din tara nu are capacitatea de a construi o autostrada montana, cum ar trebui sa fie Ploiesti-Brasov – Mihai Tudose (la acel moment premier PSD) – a cerut sprijin de la Banca Mondiala. Acordul incheiat de Tudose prevedea ca BM va intocmi integral studiile necesare constructiei autostrazii si totodata va acorda tarii noastre un credit de 35 de milioane de euro, cu care Romania sa plateasca documentatia.
Imediat ce i-a luat locul lui Mihai Tudose, insa, Viorica Dancila si consilierul sau, Darius Valcov, au anuntat ca suma pretinsa de Banca Mondiala pentru documentatie e prea mare si ca Guvernul prefera sa construiasca autostrada montana – laolalta cu alte mari obiective de infrastructura – in PPP.
Cu alte cuvinte, Dancila – cu sustinerea lui Liviu Dragnea si a lui Valcov – anunta atunci ca guvernarea PSD-ALDE este atat de abila incat ii va convinge pe privati sa construiasca din banii lor strazi, cai ferate, canale navigabile si spitale pentru romani.
Ulterior, Guvernul urma sa le permita privatilor sa isi recupereze banii si chiar sa faca profit, dar avand grija ca aceste operatiuni ale firmelor sa nu-i saraceasca pe romanii de rand. Suna mult prea frumos ca sa fie adevarat!
Inca de atunci specialistii in infrastructura au reactionat prompt, sustinand ca intreaga strategie este pur populista. La urma urmei, Romania mai incercase de cateva ori sa construiasca in PPP si esuase, de fiecare data. Pe de o parte, din cauza ca nu s-a priceput sa administreze proiectele si, pe de alta parte, din cauza ca PPP-urile – mai ales in domeniul infrastructurii mari – nu sunt rentabile in Europa.
Cabinetul Dancila n-a dat, insa, nici doi bani pe parerile expertilor si a inceput sa promoveze PPP ca pe singura solutie care permitea dezvoltarea Romaniei fara saracirea populatiei.
Solutia-minune promovata de Dancila: PPP pentru orice, de la autostrazi, la spitale si resorturi de lux
Pe 24 mai, Cabinetul Dancila a adoptat o hotarare pentru inceperea constructiei, in PPP, a autostrazii Ploiesti- Brasov, a autostrazii Sudului (Bucuresti-Craiova-Lugoj) si a unei parti din Autostrada Unirii. In plus, tot in PPP urmau sa se construiasca un complex medical si un spital.
E greu de inteles de ce s-ar fi apucat statul sa lucreze, simultan, la mai multe proiecte mari in PPP, de vreme ce pana la acel moment nu reusise sa scoata la capat nici macar unul singur de asemenea amploare!
Romanii aveau sa afle, insa, curand, ca acele angajamente erau doar inceputul. Peste numai o luna, pe 29 iunie, Cabinetul Dancila a dat inca o hotarare prin care anunta ca, tot in PPP, va construi: un canal navigabil Bucuresti-Dunare (proiect din vremea comunismului), un nou aeroport in Capitala, un canal de irigatii Siret-Baragan, inca doua spitale mari, o banca de sange si de celule stem si – probabil pentru diversitate – un complex turistic in Muntii Fagaras.
Iar daca toate aceste angajamente n-ar fi fost suficiente, pe 23 august 2018, Cabinetul Dancila a mai adoptat o hotarare, pentru realizarea a inca 8 investitii majore, in PPP.
De aceasta data era vorba despre: extinderea Portului Constanta, extinderea retelei de metrou din Capitala cu inca o magistrala, constructia unei linii ferate de mare viteza (conectata cu tarile vecine), constructia unei hidrocentrale cu pompare inversa si a unui complex hidrotehnic pe Dunare, dar si realizarea unui nou spital regional si a unei clinici medicale multifunctionale.
In plus, Cabinetul Dancila a promis atunci ca va construi, tot in PPP si tot pentru a-i imbunatati traiul romanului de rand, un sistem de complexuri de lux pe litoralul Marii Negre numit „New Costinesti”.
Per total, in doar cateva luni, Cabinetul Dancila s-a angajat sa realizeze, in PPP, nu mai putin de 21 de obiective majore. In mod evident, ca sa aiba pana si cea mai mica sansa de reusita, fiecare dintre aceste proiecte ar fi trebuit sa ajunga pe mana unor profesionisti, care sa fie priceputi atat la domeniul in care trebuiau sa devolte PPP, cat si la afaceri si la administratie europeana, in general.
Or, astfel de oameni nu sunt nici usor de gasit si nici nu lucreaza ieftin.
In loc sa caute specialisti in afaceri si administratie, insa, Cabinetul Dancila a incredintat implementarea proiectelor Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza (CNSP) . Or, angajatii respectivei institutii sunt specializati in intocmirea de prognoze socio-economice si nu se pricep nici la autostrazi, nici la cai ferate, nici la hidrocentrale si spitale si nici la constructii de hoteluri de lux pe litoral.
De ce a ales Cabinetul Dancila sa-i impovareze pe acesti salariati cu sarcini care nu tin de specificul activitatii lor? E greu de spus, de vreme ce niciuna dintre institutii n-a dorit sa ofere detalii relevante cu privire la subiect. Tot ce stim este ca presedintele CNSP, Ion Ghizdeanu, a declarat anterior pentru Ziare.com ca – atata vreme cat in lege scrie ca proiectele trebuie facute de institutie – aceasta le va realiza fara nicio problema.
Autostrada Ploiesti-Brasov: primul PPP lansat si primul esuat. Aproape 2 ani irositi
Primul proiect de PPP la care s-a apucat de lucru CNSP a fost cel al autostrazii Ploiesti-Brasov. In baza unor documentatii intocmite in anul 2005, institutia a intocmit un studiu de fundamentare care a fost ulterior aprobat de Guvern.
Apoi s-a organizat o licitatie pentru alegerea unui partener privat. S-au inscris 5 companii.
Pana la urma, statul a ales sa negocieze cu asocierea dintre societatea China Communications Construction Company LTD (CCCC) si Makyol din Turcia.
In paralel, CNSP a mai lansat pe circuitul de avizare si aprobare si alte proiecte in PPP, cum ar fi cel al Canalului navigabil Bucuresti-Dunare, cel al hidrocentralei cu pompaj de la Tarnita si cel al unei clinici medicale multifunctionale.
Ori de cate ori specialistii in infrastructura, in energie sau in stiinte medicale spuneau ca proiectele promise de Guvern nu se pot concretiza, in PPP, Viorica Dancila si Ion Ghizdeanu raspundeau ca, de vreme ce au adus proiectul autostrazii Ploiesti-Brasov atat de departe, e limpede ca vor reusi sa le realizeze pe toate celelalte.
In prima parte a lunii iulie, surse guvernamentale tocmai anuntau inceperea celei de-a treia runde de negocieri cu asocierea chinezo-turca pentru constructia autostrazii Ploiesti-Brasov.
Brusc, insa, Viorica Dancila a anuntat ca scoate proiectul autostrazii Ploiesti- Brasov din PPP, ca sa il finanteze cu bani de la bugetul de stat. Motivul: vrea ca soseaua sa fie gata cat mai repede.
Aceasta decizie ridica o multime de intrebari. Nu s-ar fi terminat, oare, soseaua mai repede daca ar fi construit-o chinezii, din banii lor? Nu era statul – asa cum anuntasera oficialii, in repetate randuri – aproape de semnarea unui contract avantajos pentru Romania cu asocierea turco-chineaza? De ce s-a renuntat, peste noapte, la toate acestea? Sunt intrebari la care Viorica Dancila n-a mai raspuns.
Chiar si asa, un lucru e limpede: a picat, peste noapte, varful de lance al strategiei PPP pe care au anuntat-o, cu fast, Liviu Dragnea si Darius Valcov si de a carei implementare era responsabila Viorica Dancila.
Intrebarea este ce se va intampla cu celelalte 20 de proiecte majore care trebuiau realizate in PPP.
Presedintele Comisiei de Prognoza: Doar eu pot da detalii. Dar sunt in concediu
L-am contactat telefonic pe presedintele Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza (CNSP), Ion Ghizdeanu, ca sa aflam daca mai exista vreo sansa ca celelalte 20 de proiecte anuntate de Dancila, Dragnea si Valcov sa se mai concretizeze.
Ion Ghizdeanu ne-a raspuns la telefon, dar numai pentru a declara ca este in concediu in strainatate si ca nu poate vorbi, din cauza ca se afla intr-o zona cu semnal GSM slab. In consecinta, l-am intrebat cine altcineva din cadrul CNSP ne-ar putea ajuta cu informatii legate de proiectele din PPP. Fara sa asculte macar despre care dintre proiecte vrem sa discutam, Ion Ghizdeanu ne-a raspuns: „Nimeni. Doar eu! Voi reveni saptamana viitoare”.
Catalin Drula (USR): Rostogolim prostia. PPP nu se aplica la proiecte mari. Nimeni nu investeste azi ca sa faca profit abia peste 200 de ani
Potrivit parlamentarului Catalin Drula (USR) – membru in Comisia de Transporturi a Camerei Deputatilor – politicienii romani anunta ca vor lucra in PPP abia cand isi dau seama ca, desi au ajuns pe final de mandat, n-au facut, inca, mare lucru pentru oameni.
„Intr-un ciclu electocal, lucrurile evolueaza cam asa. In prima parte, politicienilor le ia ceva timp sa se prinda pe ce lume sunt. Apoi, pana la urma, cauta specialisti pe care sa-i intrebe cum stau lucrurile. Daca intreaba specialisti romani despre autostrazi montane cum e Comarnic-Brasov nu afla mare lucru, din cauza ca ai nostri n-au mai facut astfel de proiecte si nici nu stiu cum sa procedeze.
Asa ca ajung, in cele din urma, sa intrebe experti europeni, care le pot spune: uite, daca va apucati astazi, veti termina in 8 ani!
Atunci realizeaza politicienii ca n-au cum sa faca toata treaba intr-un mandat. Si atunci incep sa apara PPP-urile cu turcii si chinezii. E un ciclu al prostiei care se rostogoleste la nesfarsit”, a explicat Catalin Drula pentru Ziare.com.
Potrivit deputatului USR, parteneriatele publice-private pot fi folosite, dar pe scara restransa, nu ca solutie pentru rezolvarea tuturor problemelor de infrastructura din Romania, asa cum le-a prezentat Guvernul.
„Poti folosi si PPP, dar nu pentru proiecte mari, ci in cel mai pun caz, pentru parti din astfel de proiecte.
Sa luam cazul autostrazii Comarnic (Ploiesti-n.red.) – Brasov, al carei cost a fost estimat la 1,5 miliarde de euro. Poate pune statul roman 500 de milioane de euro (cat a pus si la autostrada Bucuresti-Ploiesti, spre exemplu) . Mai poate atrage 500 de milioane de la Comisia Europeana (pentru ca europenii – exasperati de incompetenta autoritatilor noastre – ar finanta orice proiect coerent am prezenta) . Alti 200 de milioane de euro ii poate imprumuta statul de la o banca de dezvoltare, care prin simpla ei implicare va garanta ca proiectul va fi bine si riguros implementat.
Apoi, in sfarsit, poate contracta si un partener privat, care sa vina cu 300 de milioane de euro, sa faca ultimele lucrari si care sa primeasca drept de intretinere si operare a autostrazii vreme de 20 de ani, ca sa isi recupereze banii si sa faca profit.
In felul asta, lucrurile ar putea functiona. Poti face in PPP un pod sau un viaduct – cum au facut francezii la Millau (unde viaductul se traverseaza contra cost, dar e cautat fiindca scurteaza un drum cu zeci de kilometri – n.red.).
Dar nu te poti astepta sa vina un privat care sa investeasca, asa, fara rentabilitate, doar in ideea ca ii va fi romanului bine”, a mai spus Catalin Drula.
In aceste conditii, e putin probabil ca vedem vreodata finalizat vreunul dintre cele 21 de proiecte pe care Cabinetul Dancila a promis ca le va realiza in PPP.
„Asa cum am spus deja, PPP nu merge pentru proiecte megalomanice, in Europa. Iar motivul e simplu: privatul nu poate – percepand taxa pe obiectivul construit – sa isi recupereze investitia intr-o perioada rezonabila.
In plus, unele proiecte dintre cele propuse nici macar nu au rost. Sa luam exemplul Canalului Bucuresti-Dunare. Suna frumos, asa, cand vorbesti despre el. Dar, de fapt, ar avea rost sa construiesti un canal doar intr-o zona in care se transporta marfuri brute, cum ar fi cereale sau materii prime pentru industrie. Iar in Bucuresti nu exista suficienta cerere pentru asa ceva.
In plus, haideti sa ne uitam la canalul Dunare – Marea Neagra. Investitia in constructia lui se va amortiza in peste 150 de ani. Cine investeste astazi in perspectiva obtinerii unui profit peste atat de mult timp? Toate investitiile sunt cumva legate de durata unei vieti de om. Nimeni nu e incantat ca va castiga peste 200 de ani sau peste 400 de ani!
Dar sigur ca solutii s-ar putea gasi. Spre exemplu, in Turcia se fac spitale in PPP, iar privatul administreaza doar cladirea, fara a interveni in actul medical. Si, in acest fel, acolo sistemul functioneaza.
Dar pentru ca lucrurile sa mearga si la noi – mai ales in sectorul infrastructurii mari – e nevoie ca politicienii sa intelega ca aceste proiecte trebuie gestionate de specialisti care sa fie alesi pe competente, nu clientelar, si care sa fie lasati sa isi faca treaba. Or, aceasta intelegere lipseste, momentan, in Romania”, a mai spus Catalin Drula pentru Ziare.com.
Ce au castigat deci romanii de pe urma strategiei de dezvoltare prin PPP promisa de Liviu Dragnea, de Viorica Dancila si de Darius Valcov? Absolut nimic. Dimpotriva, au pierdut un an si jumtatate in care proiectele de autostrazi, de spitale si de hidrocentrale puteau fi intocmite corect, in vederea obtinerii de fonduri europene.
Cat timp ii va mai lua Cabinetului Dancila sa renunte de tot la strategia PPP si sa inceapa sa lucreze serios la proiecte pe care sa le si poata scoate la capat, in interesul romanilor? E greu de spus, de vreme ce autoritatile fug ca dracu’ de tamaie cand le intrebi de asta.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com