In Romania se petrec, anual, peste 12.000 de taieri ilegale de lemne, ceea ce a dus la scaderea semnificativa a suprafetei lemnoase, esentiala pentru sanatatea mediului. In prima linie a razboiului pentru apararea padurilor se afla padurarii, care isi pun viata in pericol, sunt subfinantati, nu sunt dotati cu arme de aparare si nu primesc mijloace de transport.
Citeste toate textele scrise de Costel Alexe pentru Ziare.com
Despre furtul de lemne, despre hotii de lemne s-a tot vorbit in ultimii ani. Subiectul a devenit unul de interes pentru public in urma luptelor purtate de organizatiile de mediu si datorita unor jurnalisti inimosi care au avut curajul sa puna reflectoarele pe cei ce fura „la adapostul padurii”.
Zilele trecute am aflat ca a fost ucis inca un padurar, de data aceasta in Maramures. In septembrie, am avut crima din Iasi. Cinci padurari au fost ucisi doar anul acesta si alte cateva sute au fost atacati si raniti in confruntarile cu hotii de lemne.
In general, cand ne gandim la furtul de lemne, perceptia despre personalul silvic a fost mai degraba una in care padurarii sunt mai mult complici decat victime. Ei bine, aceste tragedii recente ne arata si imaginea unor oameni dedicati, corecti si profesionisti care sunt ucisi la locul de munca pentru ca au incercat sa isi faca datoria.
Cred ca aceasta tragedie poate fi momentul in care sa deschidem serios discutia despre lipsurile si nevoile personalului silvic, despre parghiile pe care le are la dispozitie personalul silvic in lupta cu hotii de lemne. Este o lupta inegala intre cele doua parti? Exista toate resursele logistice si legislative necesare pentru a lupta eficient cu hotii de lemne? Putem face mai mult pentru acesti angajati ai statului incat ei sa isi faca mai bine datoria?
Eu sunt de parere ca atunci cand iti doresti mai mult, trebuie sa investesti mai mult.
Care sunt lipsurile?
Padurarii nu sunt dotati cu armamentul necesar. Padurarii nu au la dispozitie mijloace de deplasare, desi au in paza zeci si chiar sute de hectare de padure. Padurarii sunt pe cont propriu, singuri, la propriu, impotriva unor grupuri de crima organizata.
Padurarii sunt prost platiti, avand un salariu mediu de aproximativ 2.400 lei/luna. Chiar si o dublare a salariilor acestor oameni nu ar insemna o mare presiune pe bugetul statului, deoarece numarul lor este mic. Avem putin peste 6.000 de padurari, iar oamenii acestia trebuie sa acopere si sa protejeze milioane de hectare de padure. Daca ii platim mai bine vom elimina tentatia de a se lasa corupti de hotii de lemne pentru a castiga un ban in plus. Trebuie sa rupem lantul de dependenta.
Padurarii au nevoie de o legislatie de suport care sa le dea posibilitatea sa actioneze ca organ de control care are dreptul sa legitimeze, sa retina si sa ia in custodie infractorii pana la venirea politiei.
Padurarii trebuie dotati cu camera de luat vederi in miniatura, dupa modelul politistilor de la rutiera. De asemenea, trebuie montate camere de supraveghere in puncte cheie din reteaua rutiera forestiera, gatere si depozite de lemn.
Padurarii au nevoie de o legislatie de suport care sa fie aspra cu hotii de lemne. Pedepse mai mari si eliminarea zonelor gri, care permit unor hoti sa scape, precum prevederea absurda cu contravaloarea a minim 5 metri cubi de lemn furat pentru a demara o ancheta penala. Hotul este tot hot si trebuie tratat ca atare. Mai departe este treaba judecatorului sa stabileasca cat de grava a fost fapta si cat de mare sa fie pedeapsa.
Mai departe, depasind lacunele legislative si lipsurile logistice, este necesara intarirea colaborarii cu organizatiile de mediu. Sunt sigur ca exista personal silvic pasionat, sunt sigur ca unii dintre ei au o inclinatie nativa pentru a proteja natura, insa exista si cealalta parte care lucreaza doar pentru salariu. Echipe mixte de control, o colaborare stransa intre organizatiile de mediu si angajatii statului nu poate aduce decat lucruri bune.
Cred ca statul a ignorat prea mult timp societatea civila organizata. Cred ca societatea civila s-a tinut prea mult timp departe de stat. Cred ca este nevoie de institutionalizarea unei colaborari serioase si o sustinere reciproca la nivel de cunoastere, interventie si nu in ultimul rand, resurse materiale.
Costel Alexe este deputat PNL si presedinte PNL Iasi
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com