Conform unui proiect publicat de Ministerul Finantelor, bacsisul va fi trecut pe bonul fiscal. Clientul va primi o nota de plata si va putea alege nivelul bacsisului, care poate varia intre 0% si 15%.
Citeste toate textele scrise de Ioana Petrescu pentru Ziare.com
Patronul este obligat sa distribuie bacsisul integral salariatilor, potrivit unui regulament intern, care va fi elaborat de fiecare angajator. Bacsisul va aparea si pe factura, daca plata se face prin ordin de plata.
Bacsisul se introduce in aparatul de marcat electronic sub denumirea „bacsis”. Pentru angajat, bacsisul e considerat venit din alte surse si va fi supus impunerii prin retinere la sursa.
Guvernul a mai adoptat in aprilie 2015, prin ordonanta de urgenta, prevederea ca bacsisul sa fie inregistrat pe bon fiscal separat si sa fie impozitat cu 16%. Problemele tehnice de aplicare au fost insurmontabile si masura a picat in Parlament doar cateva saptamani mai tarziu.
Ideea nu e rea in sine, dar e important cum o implementezi. Cum zic americanii, „the devil is in the details”, adica diavolul sta in detalii.
Cum e prin alte tari?
Multe tari reglementeaza bacsisul. SUA sunt una dintre ele. Angajatorul retine la sursa impozitele pentru aceste venituri. Sumele din bacsis sunt declarate apoi in aprilie de catre fiecare angajat in declaratia de venit global si sunt considerate o sursa de venit la fel ca si salariile.
Adica se platesc pe bacsis toate taxele pe venit federale si statale, asigurarea medicala de stat (Medicare) si contributia la pensia publica (Social Security).
Evident, se poate declara mai putin decat a fost incasat in realitate, dar daca o persoana cu o meserie din care se stie ca se castiga bacsisuri declara mult sub nivelul obisnuit pentru meseria respectiva, risca un audit de la Fisc.
Efectul asupra angajatilor romani este incert
Angajatii restaurantelor care accepta plata cu cardul ar putea beneficia de pe urma masurii Ministerului de Finante. Acum, multi dintre ei nu primesc bacsis daca plata e facuta cu cardul de serviciu sau daca lucreaza la un eveniment mai mare platit prin ordin de plata.
Practic, consumatorii trebuie sa dea bani cash din buzunar, pentru ca restaurantele rar accepta bacsis pe card. Se poate plati bacsisul si acum pe card, dar e extrem de complicat pentru angajator sa diferentieze veniturile angajatului de cele ale firmei.
In conditiile in care se poate face usor plata pe card, angajatii primesc bacsisuri mai mari.
Mai au de castigat tot angajatii prin faptul ca acest venit devine transparent si poate fi folosit pentru un imprumut la banca. Acest lucru nu era posibil inainte.
Problema e ca vor plati o parte din bacsisuri la stat. Aici este cuiul lui Pepelea. Nu platesc doar 10% impozit pe venit. In cazul in care castiga din bacsis si din alte surse peste plafonul 24.960 de lei pe an, angajatul trebuie sa depuna o declaratie unica si sa plateasca un CASS pe acest venit de 10% din 12 salarii minime brute, adica 2.496 lei.
Pentru cei care lucreaza pentru restaurante care nu accepta plata cu cardul, e greu de prezis daca aceasta masura va avea vreun efect. Practic, daca se lucreaza in numerar, se poate face evaziune in continuare. Daca patronul nu declara toate veniturile, de ce ar conta ca exista o rubrica in plus pe bonul fiscal pe care el nu il introduce in casa de marcat?
E posibil ca angajatii sa primeasca in continuare bacsisul in numerar si nu vor plati taxe ca si pana acum.
Statul incaseaza bani in plus la buget
Ministrul Finantelor neaga ca aceasta masura a fost luata pentru „a suprataxa ceva”. Executivul anunta noi taxe si in acelasi timp deficitul la sase luni a ajuns deja la 1,94% din PIB.
E greu de crezut ca nu e nicio legatura intre cele doua evenimente. Statul are clar de castigat in urma impozitarii bacsisului, pentru ca va creste baza de impozitare.
Masura incurajeaza plata cu cardul si asta reduce evaziunea fiscala, in general, nu doar in restaurante. Daca contribuabilii pot folosi mai des cardul la restaurant, il vor folosi probabil mai des si la alte cumparaturi si asta reduce evaziunea fiscala, reduce posibilitatea ca operatorii economici sa nu declare incasarile la Fisc.
Companiile de carduri si bancile sunt beneficiari clari
Companiile de carduri si bancile vor inregistra mai multe tranzactii, mai ales in sectorul restaurante si baruri si vor avea o cifra de afaceri mai mare. In plus, bancile vor avea mai multi clienti din randul angajatilor din acest sector, pentru ca acum acestia pot justifica venituri mai mari la banca pentru imprumuturi.
Efectele asupra clientului sunt neclare
Pe de o parte, clientul nu mai trebuie sa plece cu numerar la el pentru bacsis si ii este mai simplu de platit. Insa un studiu al Universitatii Cornell din SUA scris de Michael Lynn si Bibb Latane arata ca un client da bacsis mai mare cand plateste cu cardul la restaurant decat cand plateste in numerar.
Numerarul e mai vizibil. Extrasul de cont vine la finalul lunii si nu ne gandim la el cand platim. Acelasi studiu spune ca bacsisul nu este corelat cu serviciul prestat. Deci chiar daca clientul plateste un bacsis mai mare, nu inseamna neaparat ca serviciul a fost mai bun.
Concluzie
Masura nu este rea, daca e implementata cu cap. Trebuie reglementate si celelalte situatii in care un angajat primeste bacsis, precum livrarea la domiciliu.
Nu este normal ca bacsisul sa fie tratat diferit de la caz la caz. Daca bacsisul e impozabil, atunci el trebuie sa fie impozabil pentru toata lumea, altfel ajungem in situatii in care doua persoane care castiga la fel platesc taxe diferite.
De exemplu, daca avem doi colegi cu acelasi salariu, unul chelner in restaurant si altul care livreaza acasa, chiar daca primesc bacsisuri egale, chelnerul va plati taxe mai mari pentru ca bacsisul lui e impozitat si va avea un venit net mai mic decat livratorul.
Aceasta masura trebuie completata cu politici de reducere a evaziunii prin controale tintite acolo unde se tranzactioneaza in numerar si unde angajatorul nu declara bacsisul.
De asemenea, trebuie stabilite niste norme clare pentru toata lumea pentru regulamentul prin care se distribuie bacsisul intr-o firma astfel incat sa fie evitate situatii in care angajatorul sa evite sau sa amane distribuirea bacsisului catre angajat.
Si nu in ultimul rand, ar fi bine sa se continue discutiile cu mediul de afaceri, angajati si clienti pentru a se gasi formula cea mai buna pentru aceasta modificare fiscala.
Primul proiect de impozitare a bacsisului a lui Teodorovici a esuat lamentabil. Acum, poate ministrul s-a invatat minte si masoara de trei ori inainte de a taia a doua oara.
Dr. Ioana Petrescu este consultant international pe probleme de administratie publica si directorul Centrului de Leadership si Inovare la SNSPA, fost ministru de finante si fost cadru didactic la Universitatea Maryland, College Park.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com