Un fermier bio din Prahova cultiva legume proaspete cate 48 de saptamani pe an. Iata secretul lui

Un tanar fermier din Prahova produce legume bio pe tot parcusul anului.

In urma cu 8 ani, Gabriel Diaconu a hotarat ca e momentul sa isi ia viata in propriile maini si sa faca ceva ce considera util pentru societate. S-a retras de la Facultatea de Educatie Fizica si a inceput sa invete agricultura ecologica.

Si-a luat treaba in serios, s-a documentat continuu, a lucrat si a experimentat, ca sa poata invata cum sa cultive legume fara chimicale. Cand a inteles cum se face, a inceput sa-i invete si pe alti fermieri curiosi, aflati la inceput de drum. In 2017, tocmai unul dintre acesti fermieri i-a propus lui Gabriel Diaconu sa se asocieze si sa cultive impreuna legume ecologice.

Asa a ajuns fostul student la Educatie Fizica sa administreze o ferma din comuna Dumbravesti, judetul Prahova. La acel moment, in exploatatie se cultivau legume in numai 5 solarii (intinse pe 2.000 de metri patrati) si in camp, pe doar jumatate de hectar. Intre timp, numarul solariilor din ferma a crescut la 11, iar culturile din camp au fost, de asemenea, extinse.

Ferma poate livra legume proaspete si iarna

Gabriel Diaconu ne spune ca in infiintarea fermei s-au investit nu mai putin de 100.000 de euro.

Mai intai s-au construit solarii pe structura trainica, din metal, invelite cu folie dubla (intre straturile careia se poate introduce aer pentru o mai buna izolare a spatiului in care se cultiva legumele).

Apoi s-au forat puturi si s-a construit un sistem de irigatii prin picurare si aspersie, absolut necesar pentru legumele care nu cresc daca nu au apa din belsug. S-au adus si seminte si ingrasaminte ecologice din strainatate. A mai fost nevoie, ulterior, si de cateva utilaje, dar si de un mic depozit frigorific, in care legumele sa fie tinute de la momentul recoltarii si pana la livrare.

Rosii din ferma bio administrata de Gabriel Diaconu, in Prahova. Foto: Ziare.com/Alexandru Nistor

Totul pentru ca ferma sa produca si sa livreze tot timpul anului legume proaspete, gustoase si cultivate curat, pe care oamenii sa le poata pune cu toata increderea pe masa.

„Culturile sunt alese si in functie de ce se cere pe piata. Am cultivat, in general, salata, spanac, ceapa verde, varza, conopida, broccoli, sfecla si morcovi, rosii si castraveti.

Am plecat cu ideea de a le livra oamenilor legume proaspete timp de 52 de saptamani pe an, fie direct, fie prin lanturi de magazine. Pana acum, am reusit sa livram cam 48 de saptamani pe an. Dar, daca vom avea cerere, sunt convins ca vom reusi sa livram si mai mult”, ne spune Gabriel Diaconu.

Iata cum lucreaza fermierul pentru a livra legume proaspete, fie vara, fie iarna.

Daca lasi natura sa isi faca treaba, nu mai ai nevoie de chimicale

Tanarul fermier sustine ca isi stropeste legumele doar daca este neaparata nevoie si doar cu tratamente certificate ecologic. In rest, natura insasi ii ocroteste culturile.

„In agricultura traditionala, fermierii au un program de tratamente. O data la fiecare 10-14 zile stropesc cu ceva. O fac preventiv, pentru a combate boala sau daunatorul specific perioadei respective.

Noi nu facem asa. Doar monitorizam foarte des culturile. O data la 2 zile facem o evaluare. Vedem cand au aparut probleme cum ar fi, sa spunem, afidele (paduchi daunatori pentru plante – n.red.) . Si abia atunci aplicam un tratament. Iar la urmatoarea inspectie a culturilor vedem ce efect a avut si ce trebuie sa facem in continuare.

In plus, incercam sa ne folosim cat mai mult de pradatorii naturali. Spre exemplu, buburuzele mananca afide, fara a afecta plantele. Asa ca, daca avem suficiente buburuze, poate nu ne mai trebuie alte tratamente!

Buburuzele elimina daunatorii castravetilor, in ferma din Prahova. Foto: Ziare.com/Alexandru Nisor

Acest proces se numeste control biologic. Intervii asupra unui daunator cu o alta insecta care il elimina. Se pot cumpara, la plic sau la cutie, diverse astfel de insecte care mananca daunatorii culturilor.

Noi incercam – prin felul in care aranjam solariile si prin faptul ca lasam in jurul lor flori si buruieni – sa lasam natura sa isi faca treaba si sa ne scape, in parte, de daunatori.

Am amenajat si un mic lac cu broaste in ferma. De ce? Pentru ca noaptea broastele ies din lac, vin prin culturi si mananca insectele daunatoare”, a explicat Gabriel Diaconu pentru Ziare.com.

Cum se produc castravetii si rosiile

In 4 dintre cele 11 solarii ale fermei bio de la Dumbravesti se cultiva, in aceste zile, castraveti. Iata cum ii produc fermierii.

Mai intai se planteaza semintele de castravete, care sunt lasate sa incolteasca si sa creasca, transformandu-se in mici plante numite rasaduri. Aceste rasaduri au nevoie de cam 30 de zile ca sa se maturizeze, inainte sa fie plantate in solar, unde solul a fost tratat in prealabil cu un fertilizant natural adus din Italia.

Castraveti bio, cultivati in ferma administrata de Gabriel Diaconu. Foto: Ziare.com/Alexandru Nistor

Pe masura ce creste, tulpina castravetelui – care arata ca un fel de vita agatatoare – este legata de un sistem de sustinere. In timp, parte dintre lastarii plantei de castravete sunt rupti, astfel incat planta sa nu devina prea stufoasa.

In cazul in care apar daunatori sau boli, plantele sunt tratate cu substante omologate in agricultura ecologica. Iar dupa 30-45 de zile (in functie cat de repede s-a dezvoltat planta), fermierul incepe sa culeaga, o data la cateva zile, castravetii copti de pe tulpini.

Lucrari similare se fac si pentru cultivarea rosiilor.

Dupa ce s-au maturizat suficient, rasadurile (obtinute din seminte) se planteaza in solar la inceputul lunii aprilie sau la inceput de mai. Pe masura ce cresc, plantele se leaga pe structura de sustinere, se ingrijesc cu substane bio si se recolteaza, incepand cu primele zile ale lunii iunie.

Gabriel Diaconu nu crede in argumentele legumicultorilor care sustin ca nu se mai pot cultiva rosii fara pesticide agresive.

„Peste 90% dintre legumicultorii din Romania cultiva rosii pentru ca ele sunt mai profitabile (decat alte legume – n.red.) . Si le cultiva an de an, pe acelasi pamant. Iar asta nu este normal. Daca procedezi asa, daunatorii cu care te-ai confruntat in acest an, sa spunem, risca sa iti creeze probleme si mai mari in anii urmatori.

E nevoie de rotatia culturilor. Unde ai pus anul asta rosii, la anul cultivi altceva, chiar daca nu va fi la fel de profitabil. Noi lasam sa treaca 3 ani inainte sa cultivam din nou rosii pe acelasi teren. Si plantam un soi numit Country taste, care e si gustos, dar si rezistent la boli”, a explicat Gabriel Diaconu pentru Ziare.com.

In acelasi mod, Gabriel Diaconu reuseste sa cultive legume si in camp. Spre exemplu, acum are, pe langa spanac, o cultura de salata. Rasadurile au fost plantate la anumite distante – pe randuri paralele – cu ajutorul unui utilaj special, tras de un mic tractor.

Apoi, plantele au fost urmarite cu atentie. Cand a fost nevoie, s-a stropit cu substantele acceptate in agricultura bio impotriva daunatorilor. Iar acum capatanile de salata sunt aproape gata de recoltat, ambalat si expediat catre clienti.

Nu te imbogatesti peste noapte din agricultura ecologica. Totusi, ea e viitorul

Gabriel Diaconu spune ca, anual, cheltuielile fermei se ridica la multe zeci de mii de euro. Totul costa, de la seminte, la fertilizant. In plus, mai sunt investitii de amortizat, iar cei zece oameni care muncesc aici trebui platiti la timp.

Legumele au un pret care este, in unele cazuri, mai mult decat dublu fata de al celor din agricultura conventionala (obtinute cu erbicide si pesticide), asa ca nu toata lumea si le permite.

„As spune ca aceasta este, momentan, cea mai mare problema a noastra: piata nu poate absorbi prea mult, la acest moment. Pana acum, n-am reusit sa vindem toate legumele la pret de produs bio. Parte din productie am mai dat-o si la pret de recolta obtinuta din agricultura coventionala. Dar, pe termen lung, nu putem continua sa procedam asa, pentru ca nu este rentabil.

Pana acum, am livrat catre persoane fizice din Bucuresti, Ploiesti si Brasov, iar acum livram si catre supermarket.

Gabriel Diaconu ingrijindu-si legumele bio, in ferma din Prahova. Foto: Ziare.com/Alexandru Nistor

Dar, in cazul in care piata romaneasca tot nu va reusi sa absoarba toata productia noastra, ne vom orienta si catre export”, a explicat Gabriel Diaconu.

Indiferent cui va ajunge sa isi vanda produsele, fermierul e optimist. Nu crede ca lumea va mai face agricultura conventionala prea mult timp, din cauza ca aceasta e foarte poluanta. Asa ca – spune fermierul – oamenii vor ajunge, in curand, sa cultive legume exact asa cum face el acum: cu grija pentru sanatatea celor care le vor manca si cu respect fata de natura.

Articol citit de 6033 ori