Dupa ce a proiectat un scenariu optimist pentru acest an, cu o crestere economica de 5,5%, inflatie de 2,8% si un curs mediu de schimb de 4,67 lei/euro, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) si-a revizuit estimarile in crestere.
Mai exact, potrivit noilor date, la sfarsitul anului inflatia va fi de 3,2%, iar cursul va urca la 4,74 lei/euro.
Insa, spun analistii, chiar si aceste estimari ale Comisiei de Prognoza sunt optimite. Potrivit acestora, finalul anului va fi mult mai trist: ne asteapta o inflatie si un curs mai mari decat cele prognozate de CNP, iar cresterea economica va fi sub estimarile comisiei.
Si toate acestea vor produce nenumarate efecte negative in lant: cresteri de preturi, putere de cumparare in scadere, presiuni ale angajatilor din privat asupra angajatorilor sa le mareasca salariile, ROBOR si IRCC in crestere, deficit comercial majorat.
Mai mult, bugetul pe 2019, realizat pe estimarile optimiste ale Comisiei de Prognoza, nu va putea fi sustinut. Astfel ca guvernantii vor fi nevoiti sa taie, ca in fiecare an, bani de la investitii.
Si cine va avea de suferit? Tot romanii, care se vor confrunta in continuare cu lipsa infrastructurii, a reformelor in educatie si sanatate.
Inflatia mai mare = puterea de cumparare erodata
Analistii financiari considera ca si noua prognoza a CNP este optimista, apreciind ca inflatia si cursul vor creste mai mult decat estimarile facute de Comisie.
„Noi, analistii, vedem alte valori pentru inflatie in 2019, aproape de 4%, pentru cursul valutar media estimata de analisti la ultimul chestionar este de 4,85 si pentru cresterea economica nimeni nu vede un ritm de crestere al PIB-ului real de peste 3% in anul in curs”, a declarat pentru Ziare.com presedintele Asociatiei Analistilor Financiar Bancari (AAFB) din Romania, Iancu Guda.
Iar romanii vor resimti din plin efectele cresterii inflatiei si cursului de schimb, atat salariatii, cat si angajatorii.
„Vor fi mai multe efecte. La persoanele fizice, in calitate de salariati, va exista erodarea puterii de cumparare. Avem primele luni dupa 5 ani in care salariul mediu din sectorul privat nu mai creste si in conditiile inflatiei este practic o scadere a puterii de cumparare.
Anul trecut, in sectorul privat, a fost o crestere a salariului mediu de 14%, ajustat cu inflatia a crescut doar cu 9,4%, pentru ca inflatia a fost 4,6%. Anul acesta, deja primele 3 luni au debutat cu o stagnare a salariului mediu in sectorul privat. Deci inflatia o sa duca la scaderea puterii de cumparare”, ne-a explicat Iancu Guda.
Presedintele Asociatiei Analistilor Financiar Bancari atrage atentia ca si companiile vor avea de suferit, pentru ca angajatii, care nu vor putea face fata cheltuielilor dupa scumpirile ce vor avea loc, vor cere majorari salariale.
„Din perspectiva companiilor, din cauza acestor factori, vor exista presiuni din partea angajatilor pentru noi majorari salariale, in conditiile in care piata fortei de munca este deja foarte tensionata: emigrare, in sectorul public se dau in continuare salarii in crestere, in primele trei luni avem o crestere cu 24%, care duce la deficit public record pe ultimii sase ani, deci dam salarii pe deficit si pe datorie, si in contextul acesta, companiile vor avea presiuni din partea angajatilor si daca nu pot gestiona situatia se vor duce mai departe in pretul final care va realimenta o noua spirala inflationista”, a subliniat presedintele AAFB.
Si lucrurile nu se opresc aici. Se vor majora si dobanzile, pentru ca atat ROBOR, cat si IRCC, noul indice valabil pentru noile credite, vor creste.
„ROBOR la 3 luni credem ca se va apropia de 4% pana la finalul anului in curs si noul indice IRCC va avea trimestre in care va fi sub sau peste ROBOR, deci nu cred ca va aduce schimbari pe o perioada de un an – doi ani, mai ales in recesiune, cand cred ca va creste semnificativ noul indice IRCC.
Cele mai citite articole
Pentru ca depinde foarte mult de lichiditatea de moment din piata si, atunci cand economia e lovita de recesiune, practic lichiditatea disponibila in piata scade din cauza retragerilor de capital catre zone mai putin riscante si din cauza cresterii deficitului public practic cheltuielile raman la un nivel inalt din inertie, veniturile publice care depind mult de cresterea economica or sa scada si atunci deficitul creste.
Ceea ce va duce statul sa atraga lichiditate din piata pentru a-si finanta deficitul si refinantarea datoriei publice din spate, care tot creste dupa cum puteti vedea, sunt noi si noi emisiuni de obligatiuni si noi imprumuturi pe care statul le ia pentru a sustine aceste salarii in crestere”, mai spune Iancu Guda.
Un curs de schimb mare = deficit comercial in continua crestere
In ceea ce priveste estimarile in urcare ale cursului de schimb valutar, presedintele Asociatiei Analistilor Financiar Bancari afirma ca acestea vor duce la noi cresteri ale deficitului comercial, care si asa se afla la un nivel record in ultimii 10 ani.
„Din perspectiva cursului, cred ca avem o problema pentru ca importam mai mult decat exportam, avem un deficit comercial record alimentat de consum si de cresteri de salarii in sectorul public si atunci va fi o inflatie pe canal de import, pentru ca platim valuta la import si, desi suntem avantajati la export, suntem dezavantajati la import si per total suferim ca economie, pentru ca pe net avem un deficit comercial la nivel record in ultimii 10 ani”, atrage atentia Iancu Guda.
Si, mai mult, toate acestea vor avea efect de bumerang si vor duce la o inflatie si mai mare.
„Asta va alimenta din nou o inflatie si mai mare, deci alte presiuni inflationiste pe canalul importurilor, care nu pot fi controlate de Banca Nationala, pentru ca inflatia importata nu ai cum sa o controlezi. Ce poate face BNR unui producator italian care vinde haine in Romania si noi platim la import preturi mai mari?”, a explicat presedintele Asociatiei Analistilor Financiar Bancari.
Guvernantii vor taia iar din investitii
Din pacate, bugetul pe acest an a fost construit pe estimarile optimiste ale Comisiei Nationale de Prognoza: crestere economica de 5,5%, inflatie de 2,8% si un curs mediu de schimb de 4,67 lei/euro. Asta cu toate ca au fost trase nenumarate semnale de alarma in acest sens.
Si astfel guvernantii vor trebui sa taie, din nou, bani de la investitii. Iar cei care vor avea de suferit vor fi tot romanii, pentru ca se vor confrunta in continuare cu lipsa infrastructurii, a reformelor in educatie si sanatate.
„Atat inflatia, cat si cursul, cat si cresterea economica, nimeni nu poate sa explice o reaccelerare a cresterii economice de la 4,1% in 2018 la mai mult, nu exista argumente. Vor exista taieri pe cheltuieli, pentru ca deficitul public daca depaseste 3% din PIB atrage procedura de infringement de penalizare, care poate duce la limitarea sau blocarea accesului la fonduri europene sau alte penalizari din partea CE si, pentru a se incadra la acest deficit de 3% din PIB, singura solutie este sa tai din cheltuieli.
Dar avand in vedere ca 75% din cheltuieli se duc pe salarii, pensii si ajutoare sociale, plus bunuri si servicii, care ajung la 90%, singura zona din care se va taia este cea a investitiilor, iar romanii vor suferi din nou din perspectiva de lipsa a infrastructurii, investitii mai slabe in sanatate, educatie”, a mai afirmat presedintele Asociatiei Analistilor Financiar Bancari, Iancu Guda.
Citeste si:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com