Dupa un an de la izbucnirea epidemiei de pesta porcina africana (PPA), in Romania, specialistii Comisiei Europene scriu negru pe alb: in ciuda recomandarilor Bruxelles-ului, autoritatile noastre n-au facut nici pe departe tot ce ar fi trebui ca sa combata rapandirea bolii. Asa se face ca pesta s-a extins necontrolat, in buna parte din tara, si a provocat deja pagube uriase. Din pacate, lupta cu boala n-a fost castigata nici pana astazi si exista riscul sa avem in continuare mult de pierdut din cauza ei.
Primele 2 focare de pesta africana din Romania – aparute inca din iulie 2017, la Satu Mare – au fost lichidate rapid, de autoritati.
Dupa aproape un an – adica in luna iunie 2018 – boala a reizbucnit, insa. Initial s-au depistat doar alti cativa porci bolnavi in gospodarii din Satu Mare si din Tulcea. Dar cum lucrurile pareau atunci sa stea la fel ca in 2017 – cand pesta africana fusese usor de eradicat – nimeni nu s-a alarmat.
Din pacate, din acel moment, autoritatile au scapat lucrurile de sub control. In numai cateva saptamani, boala ajunsese deja in sute de gospodarii. Ba mai mult, a patruns chiar si in cel mai mare complex de porci din Tulcea, unde 48.000 de animale au fost ucise, ulterior, pentru a impiedica raspandirea si mai agresiva a pestei.
S-au infiintat echipe de ucidere, care sa mearga prin ferme si prin curtile oamenilor si sa omoare animale bolnave si sanatoase deopotriva, pentru a pune capat epidemiei de pesta. Asa cum Ziare.com va relatat pe larg, insa, multe dintre actiuni au fost facute pompieristic, fara cap, sau chiar cu incalcarea procedurilor impuse de ANSVSA.
Una peste alta – pe fondul balbaielii autoritatilor – pana in iulie boala incepuse se se raspandeasca prin tara, iar numarul focarelor ajunsese la 440. In august erau deja 781 de focare, iar in septembrie, numarul lor crescuse din nou, la 952. Deja unele echipe de ucidere obosisera si aruncau porcii morti in gropi netapetate cu folie, incalcand procedurile obligatorii de lucru.
Pana la finele lui 2018, Romania – desi isi omorase peste 360.000 de porci – ajunsese statul membru UE in care pesta africana facea cele mai mari pagube. Boala deja afectase 303 localitati din 19 judete, iar zonele libere de pesta aproape ca se puteau numara pe degete!
In conditiile in care se vedea cu ochiul liber ca autoritatile erau mai preocupate cu cautarea scuzelor decat cu stapanirea epidemiei, oamenii au inceput sa se intrebe daca, pana la urma, Comisia Europeana (CE) va mai accepta sau nu sa dea bani pentru despagubirea celor ramasi fara porci, din cauza pestei.
In cele din urma, UE a acceptat sa plateasca, in ciuda faptului ca specialistii sai descoperisera deja ca autoritatile romane nici n-au prevenit si nici n-au combatut eficient boala, asa cum li se recomandase.
Ce nereguli au descoperit expertii europeni in combaterea pestei, in Romania
Romania participa de mai multi ani la un program european de prevenire si combatere a pestei africane. In acest context, tara noastra a primit bani europeni pentru a lua masurile necesare prevenirii unei epidemii.
Ca sa se asigure ca banii sunt cheltuiti cu folos, Comisia Europeana trimite anual in tara noastra, in control, experti din cadrul DG Sante. Inca din 2016 si 2017, raportele specialistilor europeni aratau ca e nevoie de o mai buna supraveghere a mistretilor si de o evidenta a porcilor din gosposariile oamenilor. In caz contrar, pesta risca sa ne ia prin suprindere!
In permanenta, ANSVSA a dat asigurari ca se fac toate eforturile pentru respectarea recomandarilor Comisiei Europene. Cel mai recent raport al DG Sante – intocmit dupa controlul din octombrie 2018 – arata, insa, clar ca problemele nu s-au rezolvat, de fapt.
In plus – specialistii europeni au concluzionat ca normele de lupta cu pesta impuse in Romania indeplinesc „cerintele minime” ale UE si corespund „in linii mari” exigentelor comunitare.
Iata doar cateva dintre problemele sesizate de DG Sante, in timpul celui mai recent control:
1. Circulatia porcilor domestici nu poate fi urmarita. ANSVSA n-a luat masurile impuse de CE
Dintre porcii domestici, aceia din gospodarii risca sa contracteze cel mai repede pesta africana si sa o raspandeasca. Din acest motiv, atat starea, cat si transportul si sacrificarea acestor animale ar trebui atent supravegheate. Din pacate, autoritatile noastre nu fac asa cum ar trebui acest lucru, sustin specialistii europeni.
In acest sens, in cel mai recent raport al DG Sante se arata ca, desi europenii ne recomanda de ani buni sa imbunatatim acest control, nu o facem.
” Autoritatile veterinare nu au identificat, in niciunul dintre cazuri (de anchete epidemologice efectuate in gospodarii si examinate ulterior de DG Sante -n.red.), circulatia persoanelor, a vehiculelor, a porcilor, a carcaselor, a materialului seminal, a carnii si a altor materiale care ar fi putut sa poarte virusul in sau din exploatatiile respective, ceea ce nu este in conformitate cu cerinta prevazuta la articolul 8 din Directiva 2002/60/CE a Consiliului. (…)
Autoritatile veterinare nu au intreprins actiuni adecvate pentru a asigura aplicarea cerintelor juridice si nici pentru a aplica sanctiuni proportionale si disuasive in cazurile de nerespectare a cerintelor. (…)
Lipsa unor date fiabile privind localizarea si circulatia porcilor in sectorul necomercial inseamna ca deseori nu este posibila urmarirea pana la sursa a animalelor care ar fi putut sa fie purtatoare ale virusului PPA catre sau dinspre exploatatiile in care a aparut un focar de boala. (…)
Aceasta inseamna, de asemenea, ca autoritatile veterinare nu pot aplica interdictia de expediere a porcilor vii provenind din zonele de pe teritoriul mentionat in partea III (zone cu pesta africana sau cu situatie epidemiologica incerta – n.red.) in cazul exploatatiilor necomerciale.
Porcii vii si produsele derivate de la acestia care provin din exploatatii necomerciale situate in zonele stabilite in partea III (zone cu pesta africana sau cu situatie epidemiologica incerta – n.red.) (….) intra pe piata nationala. Acest lucru a permis ca boala sa se raspandeasca pe distante lungi in judete care anterior nu erau afectate de PPA„, se mentioneaza in raportul citat.
2. Fara controale pentru prevenirea raspandirii bolii la mistret
Porcii mistreti sunt cei mai expusi la imbolnavirea de pesta si cei care – circuland pe spatii vaste – o pot transmite foarte usor animalelor domestice. In acest caz, in mod normal, starea mistretilor ar trebui si ea monitorizata cu atentie.
La noi, ANSVSA si Ministerul Apelor si Padurilor le cer administratorilor fondurilor de vanatoare sa ia masuri care sa duca la depistarea pestei africane la mistreti. Iar cine chiar ia aceste masuri e recompensat.
Cu toate astea, in raportul DG Sante se arata ca „nici autoritatile veterinare, nici autoritatile in domeniul vanatorii nu efectueaza controale oficiale la fata locului pentru a verifica daca si modul in care asociatiile de vanatoare aplica aceste cerinte de biosecuritate”.
Specialistii mai noteaza ca „lipsa controalelor oficiale la fata locului pune sub semnul intrebarii eficacitatea masurilor in practica”.
Ba mai mult, DG Sante a descoperit ca nici acolo unde s-au impus restrictii, acestea n-au fost intotdeauna respectate. Astfel, in 2018, un abator din zona cu pesta a livrat pe piata carne fara sa aiba aprobarea autoritatilor sanitare-veterinare.
Pentru mai multe informatii, puteti citi integral raportul DG Sante intocmit in urma misiunii de control din luna octombrie 2018:
Medicii veterinari: Controalele de primvara din gospodarii ar fi fost de folos. Dar nu se mai fac
Pana in 2018, medicii veterinari concesionari controlau, in fiecare primvara, starea de sanatate a animalelor din gospodariile populatiei. Aceste actiuni aveau, printre altele, rol de recensamant si presupuneau inclusiv inregistrarea numarului de porci din gospodarie (necesare, dupa cum sustine raportul DG Sante).
In 2018, insa – fara a da explicatii si refuzand dezbaterile cu medicii veterinari concesionari – ANSVSA a decis ca se vor face controale toamna, nu primavara.
Cu toate acestea – potrivit informatiilor transmise la solicitarea Ziare.com de presedintele Colegiului Medicilor Veterinari, dr. Viorel Andronie – ANSVSA n-a acceptat reluarea controalelor de primavara, in 2019. In prezent, medicii veterinari incearca sa obtina in instanta dreptul de a efectua din nou, contra cost, aceste controale, dar procesele se anunta de durata.
In aceste conditii, este greu de spus cum isi actualizeaza si isi mentine la zi ANSVSA bazele de date cu porcii din gospodarii (dupa cum solicta Comisia Europeana).
Ziare.com a solicitat in scris de la ANSVSA informatii cu privire la actualizarea acestei baze de date, dar si a masurile concrete pe care le-a luat in 2018 si 2019 pentru a se conforma recomandarilor formulate de DG Sante.
Institutia are 30 de zile pentru a ne raspunde. La momentul in care ne va oferi informatiile, vi le vom comunica.
Crescatorii de porci: Scad efectivele, cresc importurile. Masuri, ioc!
Asociatia Producatorilor de Carne de Porc din Romania (APCPR) – din care fac parte marii intreprinzatori din bransa – transmite ca pagubele produse de pesta sunt mult mai mari decat cele facut publice.
Mai exact – din cauza epidemiei – cantitatea de carne de porc livrata din fermele romanesti catre abatoare a scazut cu circa 100.000 de tone. De fapt, piata romaneasca a primit, pana la urma, aceasta cantitate de carne, dar din import. Una peste alta, strainii au vandut, in 2018, in Romania, cu 40% mai multa carne de porc decat in anul precedent, informeaza APCPR.
Iar in aceste conditii – a declarat pentru Ziare.com presedintele APCPR Ioan Ladosi – autoritatile ar trebui sa ia de urgenta masuri pentru a eradica pesta.
„Sigur, se vorbeste mult despre despagubiri. Dar sa stiti ca, in cazul unui fermier, despagubirea nu acopera decat in proportie de 40% pierderea.
Conteaza mult ce rol avea porcul care dispare din efectiv, din cauza pestei. Daca sunt ucise scroafele dintr-o ferma, spre exemplu, paguba este foarte mare. Se intampla exact ca intr-o fabrica in care distrugi strungurile. Cu ce sa mai produca…? Iar daca fermierul primeste, dupa o perioada, valoarea de piata a scroafei, nu inseamna ca n-a pierdut!
Sigur, ANSVSA da despagubiri. Dar sa stabilim un lucru: scopul insititutiei nu este acesta! Rostul ei este sa opreasca epidemia si sa starpeasca boala, nu doar sa dea despagubiri. Iar alte institutii ar trebui sa o sprijine si, spre exemplu, sa opreasca masinile suspecte ca ar transporta carne sau animale vii cu incalcarea legii.
Noi am tot sperat! Am facut adrese catre toti factorii de decizie. Si stiti unde am ajuns? Unde eram anul trecut, pe vremea asta! Dar ceva trebuie facut, altfel riscam sa avem din nou mari probleme din cauza bolii”
, a declarat Ioan Ladosi.Potrivit celei mai recente informari a ANSVSA, in utlima perioada au fost stinse mai multe focare de boala (cel putin temporar) . Dar pesta africana n-a fost nici pe departe eradicata. In acest moment, epidemia se manifesta in 84 de localitati din 16 de judete. Mai sunt 397 de focare active, dintre care 10 in ferme.
Ramane sa aflam cum vor respecta autoritatile romane recomandarile ferme primite de la Bruxelles si daca vor rausi, pana la urma, sa tina boala sub control, la mai bine de un an de cand aceasta a inceput ea sa faca ravagii prin tara. E de vazut si cata rabdadre va mai avea CE cu noi, vazand ca – desi finanteaza acordarea de despagubiri masive – autoritatile nu fac tot ce ar trebui pentru a combate raspandirea pestei.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com