Romanii care spera ca taxa pe lacomie va determina, intr-adevar, o scadere a nivelului ROBOR – asa cum a promis Cabinetul Dancila – au toate motivele sa fie dezamagiti. Cauza: indiferent cu ce biruri le-ar impovara statul, bancile nu stabilesc si nici nu controleaza nivelul ROBOR. In consecinta, nu au nici posibilitatea de a reduce nivelul acestuia.
Mai multi oameni politici au declarat, in decembrie 2018, ca e absolut firesc ca Guvernul sa le impuna bancilor o taxa „pe lacomie” in conditiile in care acestea fac profituri uriase imprumutandu-i pe romani la costuri impovaratoare si apeland la „jocul pe ROBOR pe care il stabilesc intre dumnealor”.
Sustinand ca se bazeaza pe acest rationament, Cabinetul Dancila a stabilit – prin ordonanta de urgenta – ca bancile vor plati o taxa pe active, in cazul in care nivelul ROBOR depaseste nivelul de referinta de 2%.
In plus, cu cat nivelul ROBOR va creste, cu atat se va majora si taxa pe active petru banci.
Ce este de fapt ROBOR (adica Romanian Interbank Offer Rate)? Este rata medie a dobanzilor la care institutiile bancare se imprumuta intre ele. Nivelul ROBOR depinde, printre altele, de cantitatea de bani din piata (materia prima a bancilor – n.red.) si de rata inflatiei. Variatiile nivelului ROBOR nu indica insa – asa cum sustin unii politicieni – masura lacomiei bancilor.
In context, presedintele Asociatiei Analistilor Financiar Bancari (AAFB) din Romania, Iancu Guda, a realizat o analiza din care reiese ca, de fapt, un nivel ridicat al ROBOR nici macar nu echivaleaza cu un profit mare pentru banci.
„Inainte de toate, ar fi bine sa spunem ca bancile n-ar putea influenta nivelul ROBOR decat incalcand legea si apeland la practici de tip cartel. Iar bancile nu vor face asta din cauza ca – daca ar scadea ROBOR dupa aplicarea taxei pe active – Consiliul Concurentei va deschide o investigatie pentru a stabili daca nu s-a apelat la manipularea ROBOR. Si nimeni nu isi doreste asa ceva.
In realitate, fiecare banca isi coteaza individual dobanda la care este dispusa sa imprumute alte banci. Si nu o face in functie de intelegeri prealabile, ci tinand cont de inflatie, de cantitatea de bani din piata si de riscul pe care si-l asuma acordand imprumutul”, a declarat analistul economic pentru Ziare.com.
Presedintele AAFB a prezentat si o serie de date care arata ca bancile nu se imbogatesc majorand ROBOR.
„Aceasta analiza pe care am publicat-o recent demonteaza mitul potrivit caruia profitul bancilor ar fi pozitiv influentat de ROBOR. Mai exact, am analizat evolutia ROBOR si a randamentelor bancilor din ultimii 10 ani.
Si am aratat foarte clar ca, atunci cand ROBOR la 3 luni a fost foarte sus, depasind 4% – adica in perioada 2010-2014 – bancile au obtinut, per ansamlu, randamente apropiate de zero sau chiar negative. In schimb acum, dupa scaderea ROBOR pana la o valoare medie de 2,17 (per total, in 2018 – n.red.), bancile au avut randament de 1,7% (la active) si de 16% (la capital).
Studiind aceste cifre, ne putem da seama de un lucru: am avut perioade cu ROBOR ridicat in care bancile n-au castigat si perioade in care, desi ROBOR a fost mai mic, bancile au inregistrat profituri mari”, a relatat Iancu Guda pentru Ziare.com.
Din pacate, departe de a rezolva problemele economiei romaneasti, taxa pe lacomie risca sa ingreuneze accesul romanilor la imprumuturi si sa arunce tara in pragul unei noi crize.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com
