Durerea care persista la umar, cot, genunchi sau glezna iti poate limita rapid activitatile zilnice. Poate ai inceput un program nou la sala, ai crescut volumul de alergare sau ai trecut printr-o perioada mai solicitanta la serviciu. La inceput, durerea apare doar la efort. Apoi o simti si la gesturi simple: cand ridici o sticla, cand urci scarile sau cand te sprijini in mana. In multe cazuri, vorbim despre o tendinopatie – o afectare a tendonului cauzata de suprasolicitare. Iata cum poate ajuta kinetoterapia in astfel de situatii!
Ce inseamna, de fapt, tendinopatia?
Desi termenul „tendinita” se foloseste frecvent, in majoritatea situatiilor cronice nu este vorba despre o inflamatie acuta, ci despre modificari structurale ale tendonului. Tendonul este structura care leaga muschiul de os si transmite forta necesara miscarii. Are o vascularizatie redusa, iar adaptarea lui la efort se produce lent.
Cand cresti brusc volumul sau intensitatea activitatii, tendonul nu reuseste sa tina pasul. Ca urmare, apar microleziuni si modificari ale fibrelor de colagen. Ecografia sau RMN-ul pot evidentia ingrosari sau zone cu o structura modificata. Aceste imagini nu se coreleaza intotdeauna cu intensitatea durerii, de aceea evaluarea functionala ramane prioritara.
Vestea buna este ca tendonul se poate adapta. Prin incarcare progresiva si controlata, fibrele se reorganizeaza si devin mai rezistente. Repausul complet prelungit nu ajuta; dimpotriva, scade si mai mult toleranta la efort.
De ce apare durerea?
In majoritatea cazurilor, tendinopatia apare dintr-un motiv simplu: ai cerut mai mult decat putea suporta tendonul in acel moment. Exemple frecvente:
- Ai reluat alergarea dupa o pauza si ai crescut rapid distanta – apare durere la tendonul ahilean.
- Lucrezi multe ore la calculator si folosesti repetitiv mouse-ul – apare epicondilita laterala (cotul de „tenismen”).
- Ridici greutati deasupra capului fara progresie corecta – apar dureri la umar, in zona coafei rotatorii.
Pe langa suprasolicitare, contribuie si alti factori: tehnica incorecta, dezechilibre musculare, lipsa somnului, stresul, perioadele lungi de sedentarism urmate de efort intens. Interventia timpurie previne cronicizarea si scurteaza durata recuperarii.
Ce solutii nu rezolva problema pe termen lung?
Este important sa stii ce limite au anumite metode folosite frecvent. Repausul complet prelungit reduce temporar durerea, dar scade rezistenta tendonului. La reluarea activitatii, simptomele reapar.
Antiinflamatoarele pot diminua disconfortul, insa nu refac structura tendonului. Folosite excesiv, pot masca durerea si te pot determina sa fortezi prea devreme. Unguentele, plasturii sau suplimentele cu colagen pot avea un rol adjuvant, insa nu inlocuiesc exercitiul terapeutic.
Infiltratiile cu corticosteroizi pot reduce durerea pe termen scurt, dar, fara un program de recuperare ulterior, rata de recidiva ramane crescuta. In plus, utilizarea repetata poate afecta calitatea tesutului tendinos. Pentru rezultate optime, ai nevoie de un plan structurat, adaptat stadiului in care se afla tendonul.
Cum te ajuta, concret, kinetoterapia?
Kinetoterapia urmareste sa iti redea capacitatea de efort si sa stimuleze reorganizarea fibrelor de colagen. Un program de kinetoterapie pentru tendinite se adapteaza in functie de:
- localizare (umar, cot, genunchi, glezna, mana);
- stadiu (reactiv sau cronic);
- nivel de activitate;
- obiectiv personal – revenire la sport, la munca fizica sau la activitati cotidiene fara durere.
Conform ghidurilor actuale, incarcarea progresiva reprezinta baza de tratament si recuperare in tendinita. Tendonul raspunde la un stimul mecanic bine dozat. Prin exercitii specifice, acesta devine mai rezistent si mai capabil sa suporte solicitari viitoare.
Este posibil sa simti o durere usoara in timpul exercitiilor. Kinetoterapeutul te va invata sa o monitorizezi corect, astfel incat sa se mentina in limite sigure.
Cum monitorizezi corect durerea?
Foloseste o scala de la 0 la 10. In general, o durere de 3–5 in timpul exercitiilor este tolerabila, daca:
- nu creste progresiv in timpul sedintei;
- nu se accentueaza a doua zi;
- revine la nivelul obisnuit in 24 de ore.
Durerea poate varia in functie de somn, stres sau activitate zilnica. Urmareste progresul prin functie: poti urca scarile mai usor? Poti ridica obiecte fara ezitare? Acestea sunt repere relevante.
Cat dureaza recuperarea?
In formele recente, poti observa o ameliorare in 6–12 saptamani. In tendinopatiile vechi, recuperarea poate dura 3–6 luni. Adaptarea tendonului este lenta, iar consecventa este importanta.
Interventia timpurie scurteaza durata tratamentului si reduce riscul de cronicizare. Daca durerea persista mai mult de cateva saptamani sau iti limiteaza activitatea, programeaza o evaluare.
Terapii complementare: cand sunt utile?
In anumite situatii, medicul poate recomanda terapii adjuvante:
- terapia manuala pentru imbunatatirea mobilitatii;
- terapia cu unde de soc in tendinopatii cronice selectate;
- orteze temporare pentru descarcarea tendonului;
- infiltratii, doar in cazuri atent evaluate.
Aceste metode completeaza programul de exercitii, dar nu il inlocuiesc. Decizia se ia individual, dupa consult medical.
Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ si nu inlocuieste consultul medical!
Surse de informare:
“Tendinitis – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tendinitis/symptoms-causes/syc-20378243. Accesat in data de 2 Apr. 2026.
