Comisia de la Venetia a publicat un amplu raport referitor la finantarea ONG-urilor, pentru a analiza daca guvernele comit abuzuri impotriva acestor organizatii sub pretextul ca reglementarile ar fi necesare pentru stoparea terorismului si a spalarii banilor.
La intalnirile premergatoare intocmirii raportului au fost pentru 40 de participanti, membri ai Comisiei de la Venetia, academicieni si experti din numeroase tari, reprezentanti ai Conferintei Organizatiilor Internationale Non-Guvernamentale din Consiliul Europei, reprezentanti ai Uniunii Europene, ai OSCE, precum si ai societatii civile. Au luat cuvantul reprezentanti din Cehia, Ungaria, Islanda, Israel, Japonia, Coreea, Olanda, Peru, SUA sau Azerbaijan.
Dupa toate aceste discutii si dezbateri, ascultand toate partile, Comisia de la Venetia a ajuns la concluzia ca statele folosesc 3 justificari atunci cand reglementeaza finantarea ONG-urilor.
„In primul rand, sa asigure transparenta. Absolut toate statele examinate care au impus restrictii in finantare, inclusiv obligatii de raportare publica a surselor de finantare, justifica asta prin invocarea necesitatii transparentei finantarii.
A doua justificare e cea ca astfel se previn terorismul si spalarea banilor.
O a treia justificare e aceea de a proteja interesul national de interferente ale guvernelor straine sau ale altor entitati”, se arata in concluziile Comisiei de la Venetia.
In acest context, a fost luata in considerare si legislatia romaneasca, mai ales modificarile dorite de PSD-ALDE in ultimii 2 ani, contestate puternic de ONG-urile din Romania.
A fost avuta in vedere si analiza expertilor din urma cu un an, cand deputatii PSD Serban Nicolae si Liviu Plesoianu au vrut sa modifice legea ONG-urilor.
Astfel, este dat ca exemplu acest caz al Romaniei, cand a fost invocata transparenta, dar scopul era de a controla ONG-urile.
„Desi transparenta poate fi o cale eficienta de a combate frauda, evaziunea, coruptia, spalarea de bani sau finantarea terorismului, autoritatile o pot folosi drept paravan pentru abuzuri impotriva asociatiilor”, arata Comisia de la Venetia.
Romania, in „grup select”, alaturi de Rusia
Mai departe, in raport, sunt date exemple de tari in care autoritatile au comis astfel de abuzuri sub diverse pretexte. Si astfel gasim Romania alaturi de tari ca Rusia sau Ucraina.
„In Romania, initiatorii proiectului de lege 140/2017 (Serban Nicolae si Liviu Plesoianu – n.red.) au sustinut ca e nevoie de reglementarile propuse pentru ca cetatenii au ingrijorari in ce priveste legalitatea si buna-credinta a sectorului ONG”, arata raportul.
In Rusia, se doreste „asigurarea transparentei”, insa se vorbeste de „controlarea ONG-urilor care functioneaza ca agenti straini, participa la activitati politice pe teritoriul Federatiei Ruse si sunt finantate din surse externe”.
E mentionat si Israelul, care in 2016, sub acelasi pretext al cresterii transparentei, a vizat acelasi control in ce priveste finantarea externa.
Ungaria a adoptat in iunie 2017 o lege care, de asemenea, controla finantarea asociatiilor si fundatiilor pentru „a se asigura ca-si indeplinesc rolul de a fi de interes public”.
Pe lista neagra apare si Ucraina cu aceeasi reglementare prin care se dorea controlarea finantarii ONG-urilor sub pretextul transparentei.
In final, Comisia de la Venetia concluzioneaza ca „statele trebuie sa creeze si sa asigure un climat in care asociatiile sa poata functiona eficient, sa le fie facilitat accesul la fonduri, inclusiv din surse externe, astfel incat sa-si poata atinge scopurile”.
Iata cateva dintre realizarile ONG-urilor din Romania in lupta cu autoritatile:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com
