Folosim tehnologiile mai des ca oricand. Telefonul nostru e plin de ele, casa ni se umple incet-incet de dispozitive inteligente si parti din munca noastra de odinioara se automatizeaza in asa fel incat sa ne ajute si sa ne degreveze de sarcinile repetitive sau consumatoare de timp.
Prin urmare, ar trebui sa ne putem concentra mai mult pe partea umana a activitatii noastre. Dar cum avansul tehnologic este exponential, oare ce ne rezerva viitorul?
CES 2020 – cel mai mare salon de inventii din lume – ne ofera o privire catre ce ne-ar putea astepta. Iar cum tehnologia nu va fi adoptata daca nu se dovedeste a fi utila, tot mai multe companii au creat produse tech care sa ne ajute in viata de zi cu zi.
Intrebarea este: suntem pregatiti sa le primim in casele si in vietile noastre, in numar mult mai mare decat pana acum?
Mi-a atras atentia ceva ce a spus Hyun-Suk Kim, CEO-ul Samsung Consumer Electronics, la prezentarea de la CES 2020: el a mentionat ca scopul Internet of Things (obiectele conectate la Internet si dotate cu diverse tehnologii) trebuie sa fie cel de a-i ajuta intr-un mod activ pe oameni.
Am trecut astfel oare de la terifianta idee a robotilor umanoizi care ne vor „fura” slujbele si vor ajunge sa domine planeta la cea a colaborarii intre om si masina? Viitorogul Gerd Leonhard spune ca tehnologia poate fi si rai, si iad. Diferenta o va face modul in care este folosita.
Prin urmare, daca deja lucram cot la cot cu masinile si vom ajunge sa convietuim efectiv cu ele, cum va arata viata noastra?
La CES 2020 au fost prezentate diverse inventii care ar putea fi utile oamenilor, in moduri in care nu ne-am gandit pana acum. Pe unele le-am putea cataloga drept bizare. Sa luam cateva exemple: robotelul RollBot e capabil sa ii duca „stapanului” hartie igienica la baie, asistentul personal Ballie arata ca o minge si se plimba prin casa numarandu-ti flotarile sau inregistrand clipuri cu tine si cu familia ta, cutia postala inteligenta care previne furtul sau litiera ce foloseste recunoasterea imaginilor pentru a semnala stapanului daca pisica este bolnava. Si lista poate continua.
Prin urmare, suntem pregatiti de „invazia” robotilor in vietile noastre de zi cu zi?
L-am intrebat pe Daniel David, profesor de stiinte cognitive clinice la Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, cand sunt oamenii pregatiti sa adopte schimbarile la o scara mare, precum cele aduse de evolutiile tehnologice.
„Tehnologia nu este buna sau rea in sine, ci devine intr-un fel sau altul in functie de cum o utilizam. Asadar, cum spunea un vechi filosof, omul este masura lucrurilor. Ca in cazul mancarii, eliminarea justei masuri prin exces sau deficit duce la probleme, dar utillizarea adecvata este fundamentala pentru bunastarea speciei noastre.
De-a lungul istoriei civilizatiei, oamenii s-au adaptat la revolutii industriale care au generat noi paradigme care le-au schimbat decisiv modul de viata anterior. Prin urmare, mintea umana, desi nu este pregatita mereu pentru schimbare, poate face mereu fata schimbarii! Atat schimbarilor graduale, cat si celor fortate”, explica profesorul pentru Ziare.com.
Schimbarea face parte din evolutie
Dupa ce discutiile despre apocalipsa robotilor s-au mai potolit, in ultima vreme s-a vorbit mai mult despre ideea (aparent paradoxala) ca tehnologia poate sa ajute oamenii sa devina mai umani. De exemplu, prin eliminarea unor procese repetitive sau consumatoare de timp prin automatizare, oamenii se pot concentra mai mult pe… oameni.
La fiecare revolutie industriala au fost discutii similare, ca oamenii isi vor pierde slujbele sau chiar rostul. Este drept ca o noua revolutie anuleaza unele slujbe/rosturi din paradigma anterioara, dar aduce adesea slujbe/rosturi noi, unele nebanuite pana atunci.
Altfel, oamenii nu genereaza/accepta revolutia/schimbarea de paradigma, explica Daniel David. La fel se intampla si acum, cand ne aflam in Revolutia 4.0.
„Simplu spus, Revolutia 1.0 (sec XVIII/XIX) a facut trecerea de la productia manuala la cea mecanizata, bazata pe utilizarea energiei asociata mai ales cu motorul cu aburi; multe slujbe anterioare au disparut, dar au aparut altele legate de dezvoltarea si utilizarea noilor tehnologii mecanizate.
Revolutia 2.0 (sec. XIX/XX) a facut trecerea spre organizarea productiei in linii de productie pe baza energiei electrice (masinile au inceput sa inlocuiasca oamenii, dar oamenii au ramas importanti in proiectarea, utilizarea si monitorizarea masinilor).
Revolutia 3.0 (sec. XX) a facut trecerea la automatizarea productiei bazata pe inovatiile digitale/computere (computerele au inceput sa inlocuiasca oamenii in proiectarea, utilizarea si monitorizarea masinilor, dar oamenii au devenit creatori si utilizatori de computere).
In fine, asistam acum la Revolutia 4.0, in care Internetul a dus digitalizarea la cote inalte si complexe (ex. inteligenta artificala, big data, interactiuni complexe intre „internet of things” etc.), pregatind Revolutia 5.0, in care vom asista la interactiuni complexe intre om si masina.
Omul este parte a acestei Revolutii, asadar gasindu-si roluri si rosturi noi (ex. creator de lumi virtuale, optimizarea personala prin utilizarea tehnologiei etc.)”, mentioneaza Daniel David.
Cele mai citite articole
Profesorul subliniaza ideea ca inventiile trebuie sa creasca bunastarea/calitatea vietii oamenilor pentru a fi asimilate rapid si usor.
Se schimba strategia producatorilor IT?
Cum un robot care aduce hartie igienica nu poate starni controverse si temeri la fel de mari ca Sophia sau oricare robot umanoid, oare astfel de lansari pot fi interpretate ca o schimbare a strategiei de marketing si a celei de dezvoltare de produse, astfel incat oamenii sa fie mai deschisi la adoptarea noilor tehnologii si inventii?
„Scopul tehnologiei, in final, este sa aiba utilitate practica. Sophia este un research, in timp ce robotul care aduce hartia igienica are utilitate practica. Ambele sunt necesare, dar economia de piata ne obliga ca in final sa avem produse utile la scara larga. E despre a ne face viata mai buna si mai usoara”, spune Ancu Radu, fondator Adonis Software.
El mentioneaza ca teama fata de robotii umanoizi a fost indusa de catre Science Fiction, nu de catre stiinta, prin filme precum „Terminator” si altele similare. Asta pentru ca e mai usor publicului larg sa inteleaga o amenintare atat timp cat aceasta seamana cu ceva ce ei cunosc, ce le e familiar.
E acelasi motiv pentru care extraterestrii au forma relativ familiara in toate filmele: umanoida sau din diverse combinatii de animale pamantene.
„Ingrijorarea fata de tehnologie este una valida, din punctul meu de vedere, dar nu sub forma robotilor umanoizi. AI-ul reprezinta o amenintare mare, daca nu se analizeaza foarte bine inainte si daca nu se stabilesc metode clare de tinere sub control.
Gandeste-te ca totul pe planeta e controlat de software in momentul asta, de la smartphone-ul din buzunarul tau si conversatiile cu prietenii pana la softul de lansare a rachetelor nucelare. Nu ai vrea ca soft-ul sa ia o decizie in defavoarea umanitatii.
E celebru exemplul teoretic al unui software ce poate fi construit cu scopul de a usura omului scrierea unui mail. Pe masura ce avanseaza in inteligenta ia decizia ca cea mai mare sursa de eroare la scrierea mailului este cea umana si decide sa distruga umanitatea pentru ca mailurile transmise sa nu mai aiba astfel de greseli.
Tehnologiei nu ii trebuie o forma umanoida pentru a fi periculoasa si ma indoiesc ca robotii fizici sunt adevaratele amenintari pentru viitorul nostru„, spune Ancu Radu.
Adaptabilitatea va fi cheia catre o cariera de succes in viitor
Nu trebuie sa uitam ca tehnologia poate fi periculoasa daca nu suntem atenti, dar dezvoltarea ei e un proces exponential care poate ajuta umanitatea pe termen lung preluand din sarcinile sale.
Iar faptul ca se intampla din ce in ce mai repede are doua implicatii majore, explica Ancu Radu: pe de o parte, ne rezolva nevoile de baza, iar pe de alta parte, omul va trebui sa devina foarte adaptabil: „Multi vor fi nevoiti sa isi schimbe carierele de 2-3 sau mai multe ori in viata, intrucat carierele initiale vor fi posibil inlocuite de tehnologie foarte rapid, astfel ca nu mai e suficient sa te specializezi pe un singur lucru pentru a avea o cariera asigurata pentru tot restul vietii”.
Rolul IoT in viata noastra
Tehnologia trebuie sa porneasca clar de la nevoi umane, dar asta nu inseamna ca scopul pentru care a fost construita initial va fi si locul in care va fi cel mai utilizata sau de cel mai mare ajutor.
Ancu Radu da exemple precum segway si tehnologia text to speech, care au pornit de la nevoia de a ajuta persoanele cu dizabilitati, insa se folosesc acum la scara larga in cu totul alte scenarii de larg consum.
„De cele mai multe ori, incerci sa rezolvi o problema izolata si descoperi ca tehnologia dezvoltata pentru a rezolva acea problema rezolva probleme mult mai mari. Ma astept ca asta sa fie cazul si in IoT (Internet of Things)”, puncteaza Ancu Radu.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com